SEX SI FOTOMODELE

Doamne fereşte, să nu credeţi că m-am reprofilat. Nicidecum. Numai că nu mai ştiu ce să cred. Bine, eu cred în Dumnezeu. Treaba e că nu ştiu ce să mai cred cu ce se petrece în lume. E nebunie frate. Aproape orice pagină de ziar ai deschide, aproape orice pagină de internet, pe la posturile tv nu mai zic, pe toate drumurile şi la toate colţurile dai de persoane mai mult decât sumar îmbrăcate, care ori sunt VIP-uri ori sunt fotomodele, ori modele. Acum eu care zic că am ceva ani de şcoală, mai am şi ceva învăţătură primită în cei 7 ani de-acasă,  am mai citit şi eu câteva cărţi în astă viaţă, cred că un model adevărat de viaţă poate fi Hristos, pot fi sfinţii, pot fi cei care au murit prin războaie ca să ne fie nouă bine.

Nu credeţi că a luat-o lumea razna? E ciudat să vezi cum anumite dudui, care nu ştiu să-şi spele bruma de ţoale purtate şi nu se pricep să-şi facă o omletă, spun cu dezinvoltură şi seninătate că idealul lor în viaţă este modelingul ori filmul, o carieră în televiziune şi o viaţă petrecută lângă o persoană iubitoare cu inima la fel de largă ca buzunarul.

Nu e greţos să vezi cum se face publicitate unor trupuri, bucăţi de carne mişcătoare, care se unduiesc în faţa celor care uită de familii, de serviciu, de Dumnezeu, şi care devin MODELE pentru 90% din tineretul planetei. Nu e alarmant să vezi cum propaganda făcută unor astfel de persoane care sunt consumatoare de alcool şi droguri devine un obicei şi nimeni nu ia măsuri. Nu vi se pare degradant celor care munciţi să vedeţi că azi nu mai sunt modele femeile sau bărbaţii care au ani de căsnicie şi trăiesc împreună fericiţi prin munca lor şi că divorţurile, adulterul şi certurile ieftine devin obligatorii în ochii noştri?  Oare puritatea Maicii Domnului despre care se vorbeşte de 2000 de ani, curăţia şi curăţenia celor care au fost modele veacuri întregi pentru omenire nu mai reprezintă nimic în faţa celor care astăzi şi-au căutat altfel de modele?

Deşi nu cred că aţi întâlnit cuvântul sex prin postările mele, sunt sigur că-l auziţi şi vedeţi de cel puţin 20 zilnic pe oriunde aţi merge. Acest cuvânt se vinde la greu. Face bani de bani, este net superior oricărui tip de muncă şi de multe ori e confundat cu dragostea. Sexul, cel puţin cel  care ne este nouă servit pe toate mijloacele de răspândire a veştilor este modul cel mai plăcut prin care-ţi poţi pierde sufletul.

Sunt trist să văd constat zilnic că degradarea omenirii este din ce în ce mai pronunţată. Avem fotomodele dar nu ne sunt modele. Se vorbeşte şi se face sex peste tot, dar lipseşte dragostea. Avem haine scumpe şi tremurăm de frig, avem mâncăruri delicioase şi murim de foame, avem mângâiere a trupurilor şi sufletele ne sunt nemângâiate, dăm la draci toată ziua şi nu facem nici măcar o rugăciune.

Aş dori să trăiesc momentele în care oamenii îşi vor schimba din nou modelele, când acestea vor fi persoane integre în gândire şi trăire. Aş dori să văd când un tânăr în ziua de azi va putea să se uite după o fată ce poartă în braţe un teanc de cărţi, fără să-i pese că pe lângă el trece una aproape dezbrăcată. Ar fi ideal ca să poţi sta lângă o persoană care e capabilă să stea şi în genunchi, nu numai în canapele de piele sub lumina reflectoarelor.

În rest nu mai zic nimic. Sunt sătul de 90-60-90, măsura perfectă. Eu cred că perfecţiunea vine de la suflet. Cine poate ierta orice, cine poate iubi pe oricine, cine are model pe Hristos, cine tânjeşte după o carieră veşnică în împărăţia cerurilor, acela poate spera la titulatura de fotomedel.

Zâmbiţi vă rog!