Dintru început trebuie să spun că şofez zilnic. A fost o perioadă în care eram înnebunit să conduc, acest sentiment transformându-se în obişnuinţă şi în rutină. Lumea spune că sunt vitezoman, că merg foarte tare, că nu mi-e milă de maşină, adică de acea coajă de tablă cu patru roţi ce nu are nici un sentiment şi în care bagi bani pentru a încerca să ajungi la o destinaţie oarecare.
Această grabă a mea nu este ceva propriu mie, ci graba, fuga sau alergarea este un atribut al omenirii din ultimul secol, toţi oamenii fug ori se grăbesc să rezolve problemele vieţii pentru a avea mai mult timp liber să facă ceva important cum ar fi păcatul. Că rareori se grăbeşte cineva să facă binele.
Şi pentru că am plecat de la maşină, vreau să vă spun că maşinile sunt dotate cu un echipamente ce trebuiesc folosite doar câteodată, când este nevoie. Un astfel de echipament este ştergătorul de parbriz. El se ocupă cu ştergerea parbrizului în anumite situaţii, pentru a oferi o bună vizibilitate absolut necesară continuării drumului în siguranţă. Dacă nu ar fi ştergătorul, am fi puşi în situaţia de a nu putea continua drumul şi de a face acele accidente care ne aduc şi nouă şi altora suferinţă sau chiar moarte. Într-un fel şi omul are ştergătoare, că dacă nu am avea pleoapele pentru curăţarea ochilor, nu am mai vedea cum trebuie. Plus de asta pleoapele mai sunt bune, deşi nu le folosim în acest caz, pentru a închide ochii spre a nu vedea mereu defectele celor din jurul nostru. Dacă am mai închide ochii câteodată am putea vedea defectele noastre, sau păcatele.
Acum trecând în alt registru, pentru că ne apropiem cu paşi repezi de postul Paştelui, vă reamintesc că trebuie să punem ştergătoarele în funcţiune, că altfel nu vom putea vedea lumina învierii aşa cum trebuie, sau poate chiar deloc. Ceea ce înseamnă că a sosit momentul să mai curăţăm din păcatele ce se pun picătură cu picătură pe lumina ochilor noştri, împiedicându-ne să-l vedem pe Dumnezeu, a sosit momentul să ne folosim de Taina Spovedaniei pentru a ne curăţa de picăturile de noroi aşezate pe haina primită de la Hristos.
Când pleci la un drum lung cu maşina verifici şi ştergătoarele, lamelele, lichidul pentru a fi pregătit şi pentru a nu fi nevoit să opreşti fără voia ta. Când pleci pe drumul Golgotei spre a primi învierea trebuie să pregăteşti sufletul, curăţindu-l spre a fi gata oricând să facă faţă intemperiilor revărsate torenţial de vrăjmaşul pentru a ne împiedica să ajungem acolo unde ne dorim cu adevărat.
Şi aş mai adăuga ceva. Dacă ai curăţat bine ştergătoarele, verifică şi claxonul, că poate pe drum trebuie să mai trezeşti din amorţirea păcatului, din letargia nepăsării, câte un suflet rătăcit pe drumurile vieţii. Şi dacă ai loc în maşină şi te lasă sufletul, ia-l lângă tine şi adu-l în Sfânta Biserică că multe păcate îţi acoperi şi îl salvezi şi pe el.
Acestea fiind zise vă doresc să aveţi grijă cum circulaţi, pentru că sunt unii care notează fiecare greşeală făcută în trafic, aceia doresc să vă lase fără permis, fără maşină, fără suflet.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu