În orice domeniu, după trecerea unui timp de funcţionare există o evaluare, o revizie, care să ateste calitatea, eficienţa şi profitabilitatea unui lucru. Asta e valabil pentru lucrurile neînsufleţite. Apoi urmează testarea lucrurilor naturale gen legume fructe. Exemplele pot continua şi ajungem la testarea minţii omeneşti, care de cele mai multe ori se face în şcoală sub diferie forme: teză, extemporal, lucrare de control, şi care evaluări ne prezintă ce a înţeles elevul din cele învăţate.
Şi pentru că nu doresc să fac să mă lungesc cu prelegerea despre lucruri pe care le ştiţi, voi intra în miezul problemei.
Astfel, pentru ca toată lumea să înţeleagă ce se întâmplă cu sufletul după moarte, într-o exprimare mai plastică, metaforică dacă vreţi, mi-am închipuit prezentarea sufletului înaintea lui Dumnezeu ca o lucrare de control, ca un examen de admitere în lumea bună a îngerilor şi sfinţilor, unde materia de examen este reprezentată de viaţa trăită pe pământ.
Astfel candidatul, adică sufletul, se prezintă înainte examinatorului, adică Iisus Hristos, unde primeşte întrebările. Şi să presupunem că pe lista cu întrebări sufletul găseşte următoarele întrebări: ai crezut în Dumnezeu? ai făcut fapte bune? câte fapte bune ai făcut? ai facut fapte rele? câte ai făcut? de ce ai facut rele şi nu bune? ai făcut milostenie sau ai furat? ai minţit au ai spus adevărul? ai dat viaţă sau ai luat vieţi? ai urât sau ai iubit?
De altfel, întrebările din viaţă, materia de examen, teoretic ar trebui să fie rezolvate imediat, numai că răspunsul la aceste întrebări, chiar dacă va fi corect cu siguranţă nu va plăcea examinatorului, pentru că toţi ştim ce am făcut prin lume.
Pentru acest examen nu-ţi poţi face copiuţe, nu e nevoie să toceşti, nu e nevoie de bibliotecă, de ore de studiu, nu ai nevoie de pix şi nici de hartie. Acest examen este unul al conştiinţei. În viaţă nu asimilezi nimic din materia de examen pentru a răspunde nu numai corect, ci corect şi bine, pentru că şi o crimă poate fi corect executată din punctul de vedere al criminalului dar asta nu înseamnă că e şi bine.
Ce trebuie să ştim noi e că această lucrare de control pe care o dă sufletul este una universală pe care o susţine toată lumea la timpul potrivit. Şi dacă vi se pare că examenul vieţii de aici este unul dificil, că este dat cu oameni ca noi, vă asigur că examenul dat înaintea lui Dumnezeu va fi unul înfricoşător.
Cine vrea să treacă acest examen să-mi posteze un comentariu, sau să-mi dea un semn de vaiţă, şi voi încerca să pun înaintea lui Dumnezeu o vorbă prin rugăciune şi prin post. Ceea ce vă şi recomand, pentru că are efect în timpul lucrării de control.
ce posomorite sint zilele cind nu citesc cugetarile tale parinte!bravo!stii ca te apreciez.tine-o tot asa!macar ne distragi de la mizeriile vietii acesteia in care ne afunda, ca sa zic asa , cei ce in mod normal ar trebui sa ne ridice.....bravo tie!
RăspundețiȘtergereby the way:vreau si eu sa trec examenul acela.frumos din partea pc voastre ca puneti o vb buna la domnul cu papornita plina de post si rugaciune si nu de....altceva ca altii:) al p.c. voastre umil coleg de facultate.americanu` : ))
RăspundețiȘtergereMultumesc de comentarii, si de sprijin. Astept cand este nevoie si critici, chiar daca sunt din partea unor fosti colegi,sau din partea altor vizitatori ai acestui blog.
RăspundețiȘtergereApropo, in acest fel imi puteti da idei pentru alte postari.
si noi am vrea sa trecem acest examen,chiar avem nevoie de o vorba buna inaintea BUNULUI DUMNEZEU,Foarte frumoase postarile-
RăspundețiȘtergeresunteti cel mai bun preot pe care l-a avut satul ziduri vreodata ..ati facut atat de multe pentru acest sat..sincer:va admir foarte mult si sper sa fiti in continuare la fel de luptator si sa nu va dati niciodata batut pentru ca daca locuitorii acestui sat va vor vedea invins,vor proceda si ei la fel.sunteti ca un al doilea tata pentru ei.din cate stiu eu ati luptat din rasputeri pentru acest sat si ati ridicat o biserica foarte frumoasa.numai cu ajutorul dvs s-a putut intampla acest lucru..ramaneti la fel si luptati pentru consatenii acestui sat si sfatuiti-i ce este mai bine....
RăspundețiȘtergere...cat de frumos ati afirmat:"Pentru a trece acest examen in fata lui Dumnezeu nu-ţi poţi face copiuţe, nu e nevoie să toceşti, nu e nevoie de bibliotecă, de ore de studiu, nu ai nevoie de pix şi nici de hartie...", doar ca uitam uneori ca viata aceasta ne este limitata, iar scopul ei este desavarsirea noastra! Uitam sa privim cu ochii sufletului, si judecam totul cu ochii mintii, ne amagim cu lucruri trecatoare...as vrea sa trec si eu aceasta"lucrare de control"...sa va rugati si pt mine,un suflet mic dar dornic de a creste in iubirea lui Dumnezeu...
RăspundețiȘtergereDoamne Parinte!
RăspundețiȘtergereVad ca in viata de zi cu zi totul se rezolva cu o "pila" cu o relatie. Mi-e rusine mie sa apelez la Dumneavoastra pentru a va ruga sa faceti rugaciuni pentru sufletul meu, sa va rog sa fiti "pila" mea in fata lui Dumnezeu, cand am doua maini, doua picioare, am ce pune pe masa si cu ce ma imbraca.Ar fi de-ajuns sa ridic ochii la cer, sa-i multumesc Domnului pentru ce am si totodata sa fac eu rugaciuni pentru sanatatea ta Parinte pentru ca esti un izvor nesecat de invataturi.
Sa ne traiesti Parinte!
Chiar dacă mai târziu,apelez si eu la a pune Sfinția Voastră o vorbă în fața Domnului prin rugăciune și post.In fața unui astfel de examen toți avem nevoie de "pile"și de mila Domnului.
RăspundețiȘtergere