ABSENT NEMOTIVAT

Mulţi dintre cei care citiţi  această postare deja aţi terminat demult şcoala, mulţi sunteţi la şcoală încă, şi toţi, inclusiv eu, suntem cursanţi la şcoala vieţii zi de zi.

Fără îndoială că fiecare elev în viaţa lui a lipsit, chiulit de la şcoală măcar odată. Nu cred că este elev căruia să nu-i fi venit vreodată în gând ca să renunţe la şcoală, că şcoala este plictisitoare, obositoare şi în ziua de azi şi costisitoare. Plus că stai cu stres că ţi se dă extemporal, testare, că eşti scos la lecţia pe care nu ai pregătit-o, şi că te vei face de râs în faţa cunoscuţilor.

Numai că asta nu e nimic.  Există ceva şi mai înfricoşător. Există lucrarea de control care se dă la sfârşitul vieţii pământeşti, şi este prezenţa care se face la absolvirea acestei şcoli a vieţii. Nu se va întâmpla exact cum spun eu în această postare, decât  într-o oarecare formă, pentru că eu nu încerc decât să mai aduc aminte celor cu temele nefăcute şi chiulangiilor că sfârşitul este pentru toată lumea, aşa cum iarna vine şi la cei care şi-au luat lemne, şi la cei care nu şi-au luat.

Aşadar, e lesne să-ţi închipui cum la sfârşitul acestei lumi, când toţi cei ce am trecut prin viaţa trupească ne aflăm în faţa celui ce strigă numele celor ce au absolvit, iar în urma acestei prezenţe la care se dau premii să te auzi strigat printre cei ce au primit coroniţă.

Şi e uşor să îţi închipui cum pe podium se vor urca apostolii, proorocii, mucenicii, drepţii, cuvioşii cei drepţi, cum vor primi menţiuni cei care şi-au închinat viaţa lui Hristos şi şi-au dus crucea fără cârtire. Vom vedea apoi pe cei care nu au ajuns la nivelul celor mai sus menţionaţi dar prin viaţa curată, prin prezenţa la biserică, prin posturi şi rugăciune au absolvit şcoala vieţii aidoma elevilor care nu iau locul întâi dar merg mai departe alături de premianţi.

Întrebarea fraţii mei este următoarea. Când te va striga Hristos tu unde te vei afla? În rândul celor care au chiulit toată viaţa de la biserică, în rândul acelora care nu au învăţat niciodată din ceea ce a predat Hristos în Biserica Sa, în rândul celor care au dat cu piatra, în rândul celor care vor rămâne repetenţi pe vecie? Nu tânjeşti să fii şi tu în rândul celor cu coroniţă, în rândul celor lăudaţi pentru efortul lor?

Dacă vrei acest lucru, nu trebuie să fii mereu absent nemotivat de la şcoala vieţii, de la materia care se predă în fiecare duminică şi sărbătoare în Sfânta Biserică. Şi nu trebuie doar să faci act de prezenţă. Trebuie să-ţi însuşeşti ceea ce se învaţă acolo, că poate pe drumul vieţii vei întâlni şi pe repetenţii care vor dori să te atragă în ceata lor.

Eu vă îndemn, indiferent cât vi se va părea de greu, să vă duceţi crucea ca nişte elevi silitori pentru ca la strigarea catalogului de la sfârşitul acestei şcoli de viaţă să nu fiţi repetenţi, să nu fiţi absenţi nemotivaţi.