sâmbătă, 24 aprilie 2010

SUPER OFERTA

Te tentează o super ofertă? E o ofertă ce nu există pe toată piaţa mondială, e la îndemâna oricui şi foarte puţini se folosesc de ea. Ca unul ce m-am străduit să fac o casă, cu credit ipotecar, la care mai am ceva ani de plată, ştiu cât de greu este să pui cărămidă pe cărămidă pentru a face un adăpost. Şi la fel de greu este să cumperi o casă sau apartament. Ba mai mult, aproape o viaţă întreagă osteneşti şi tot nu o termini definitiv, că doar ce termini şi încep reparaţiile sau modificările, scos parchet pus altul, zugrăvit după  trend, garduri, mobilă .......... .
Piaţa este plină de oferte, cu comisioane şi reduceri din partea miloaselor bănci care nu doresc altceva decât binele cetăţeanului, cu programe şi proiecte de la guvern pentru tinerii care se avântă  spre întocmirea dosarului gros cât şunca unui porc de ignat, constatând că de fapt totul este  un şorici gros care nu ţine de cald.
Evident că e musai ca omul să se străduiască să-şi facă un rost şi pe lumea asta că nu se cade să trândăveşti amărâtele de zile, e bine să-ţi faci o casă, să ai un cuib, să te regăseşti pentru o perioadă într-un loc, dar…… .
Dar  omul se opreşte aici. Din păcate. Zic asta pentru că în afara zidurilor de beton în care trăieşte îşi pregăteşte şi pentru odihnirea de după, tot din beton (pavat cu granit, marmură, argint, aur) un spaţiun unde crede că-şi va petrece veşnicia.  Fireşte nu toată lumea face la fel, să fim înţeleşi.
Însă Dumnezeu are o ofertă de case care nu poate fi concurată, una imbatabilă. Nu are un preţ anume şi o poţi avea în ce formă doreşti. E vorba de casa pe care o poţi construi în cer,  pe care Dumnezeu ţi-o construieşte cu materialul  oferit de tine de pe pământ. E simplu. În fiecare zi poţi pune construi la casa din cer, prin fapte bune, prin rugăciune, prin iertare, prin post, prin răbdare şi iubire. Ele sunt materialele cu care-ţi faci casă în împărăţia cerului.  Din partea celui care are terenul, de la Dumnezeu fireşte, primeşti şi un colţ grădină numit rai, unde nu cresc buruieni, unde nu sunt dăunători, unde este veşnic primăvară şi vară, unde tot timpul este cântec şi tril, unde casele nu au garduri de 2 m ci toţi se vizitează şi petrec împreună cu bunii prieteni găsiţi acolo, îngerii lui Dumnezeu.
Să ştiţi că eu încerc să-mi fac o bojdeucă măcar, că poate nu sunt vrednic de o casă mare, dar m-aş bucura ca acolo să vă văd pe toţi cei care citiţi această postare, şi să fiţi mai înstăriţi ca mine. De fapt m-aş bucura ca lumea toată să locuiască acolo, pentru că aici de fapt suntem doar chiriaşi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu