Multe sunt întrebările la care nu găsim răspuns adeseori. Apoi prin rugăciune, post, cercetare şi răbdare Dumnezeu ne descoperă ceea ce nu am înţeles dintru început. Fără îndoială că nu vom găsi niciodată răspuns la toate întrebările, deoarece sunt lucruri pe care nici îngerii din ceruri nu le cunosc, sau sunt lucruri pe care nu le vom putea înţelege niciodată cu mintea ci le vom înţelege prin credinţă. De bună seamă că poate nu sunteţi toţi de acord cu ceea ce spun eu, dar de exemplu toţi ştim că avem gânduri deşi nimeni nu le-a văzut vreodată. Eu personal cred că există America deşi nu am fost acolo niciodată. Eu cred din tot sufletul că există Dumnezeu şi sunt convins că o să vină momentul când voi merge acolo unde îşi are tronul slavei. Eu aşa cred. Numai că pentru a merge acolo trebuie să îndeplinesc nişte criterii, ca la angajare. Trebuie să am un cazier curat, o haină curată.
Fără discuţie că toţi cei ce suntem creştini cunoaştem că a avea un cazier curat, adică pentru a avea sufletul curăţat de păcate avem nevoie de taina Spovedaniei, a Mărturisirii sau Pocăinţei cum mai este numită. Şi asta bazată pe cuvântul Scripturii: luaţi Duh Sfânt, cărora veţi ierta păcate vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, ţinute să fie, apoi la Faptele Apostolilor 19-18 şi mulţi dintre cei ce crezuseră veneau ca să se mărturisească şi să spună faptele lor. Iar pentru apropierea de sfântul potir, de trupul lui Hristos tot cu cercetare, cu mărturisire trebuie să venim 1Corinteni 11-28: să se cerceteze însă omul pe sine şi aşa să mănânce din pâine şi să bea din pahar.
La prima vedere e simplu. Dar ce faci când te roade conştiinţa, când ştii că ai făcut un păcat care nu te lasă să dormi. Cum faci să scapi de acest chin. Putem face o analogie cu trupul, când după o operaţie mai iei tratament, te mai ungi cu vreo alifie. Dar la suflet? Există vreo alifie? Vreun tratament în afară de cele menţionate, de taina mărturisirii şi împărtăşirea cu trupul şi sângele lui Hristos?
Eu cred că lacrimile şi faptele bune te mai liniştesc. Apoi respectarea cuvântului spus de apostolul Iacov în încheierea epistolei sale: fraţii mei, dacă vreunul va rătăci de la adevăr şi-l va întoarce cineva, să ştie că cel ce a întors pe păcătos de la rătăcirea căii lui îşi va mântui sufletul din moarte şi va acoperi mulţime de păcate. Asta înseamnă că trebuie să faci tot posibilul să aduci în faţa sfântului altar pe cel care nu-şi găseşte rostul prin lume, cel puţin din punct de vedere sufletesc. Apoi important este să nu te încrezi prea mult în propria persoană, deoarece vrăjmaşul ştie să se facă ucigaş de suflet oferind încredere prea mare, făcându-ne să uităm că Hristos a spus: fără de Mine nu puteţi face nimic! Iar sfântul Ioan Gură de Aur spune minunat: îngrijeşte-te de cele ale lui Dumnezeu şi Dumnezeu se va îngriji de cele ale tale.
Cu alte cuvinte dragii mei nu există o alifie specială, o alifie minune contra păcatului, dar avem o grămadă de arme de luptă împotriva săvârşirii lui, sau a iertării în cazul în care l-am săvârşit. E drept că aceste lucruri se discută personal, de la caz la caz cu duhovnicul. Ceea ce nu înseamnă că trebuie să uită să spunem aşa în fiecare zi: toate le pot in Hristos, Cel care mă întăreşte! Nădejdea mea este Tatăl, scăparea mea este Fiul, acoperământul meu este Duhul Sfânt! Treime Sfântă, slavă ţie!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu