duminică, 14 aprilie 2013

EXPLOZIA



Când pe albastrul curat al cerului am zărit dintr-o dată trei rândunici ce-şi desfătau în zbor aripile în soarele blând al primăverii am avut o tresărire, parcă-parcă m-aş fi trezit din somnul unei nopţi adânci şi reci. La un moment dat chiar m-a încercat un gând, crezând naiv că primăvara adevărată nu va mai veni, că vom trece brusc la arşiţa verii, parcă şi ea tot mai scurtă. Ba mai mult, să tot fie o săptămână de când socoteam că pe 15 aprilie, în alţi ani, caişii îşi scuturau floarea şi zarzării plezneau de bucurie albă în bătaia lină a vântului şugubăţ de primăvară.
Şi apoi, ce ştiu eu, că de fapt nu ştiu mai nimic, asta dacă socotesc că înţelepciunea unui singur om e aidoma unei singure flori ce înfloreşte în copacul înţelepciunii, o floare ce încearcă să-şi aducă rodul său, trecând prin cruditatea bobocului neştiutor, prin entuziasmul petalelor ce râd în soare pregătindu-se continuu de schimbarea veşmintelor în trecerea timpurilor, în schimbarea anotimpurilor.
Desigur, trebuie să amintesc un verset ce-mi place mie mult, căci zice „zilele omului ca floarea câmpului, aşa va înflori. Că vânt a trecut peste el şi nu va mai fi şi nu se va mai cunoaşte încă locul său”. Şi bine zice psalmistul, că tare asemănătoare sunt aceste stări omeneşti cu cele pe care natura le trăieşte tainic, fără a se văita vreodată de ascuţişul coasei, de scuturarea crengilor, de gerul iernii ori de arşiţa verii.
Acum ceva zile, crengile copacilor erau în aşteptare, erau cernite, parcă aplecate pios, resemnate în faţa frigului ce nu mai pleca. Numai că, într-o noapte, pe nesimţite, tainic, şi-au schimbat hainele şi au explodat de bucuria vieţii. Zumzetul inconfundabil al harnicelor albine şi parfumul dulce al florilor se tot amestecă de două zile cu verdele crud al ierbii şi seninul ireal parcă, al cerului ce s-a scuturat chiar şi pentru puţină vreme de pufoaica zdrenţuită a norilor ce tot îşi picurau povestea.
Cât de minunate sunt lucrurile Tale Doamne, toate cu înţelepciune le-ai făcut!” Mă gândeam, privind la spectacolul floral, cum ar arăta un copac împodobit cu pietre preţioase, indiferent care ar fi numele ori culoarea lor. Cred, adică sunt convins, că nici o tonă de pietre scumpe n-ar egala frumuseţea naturală a florilor ce aduc cu ele bucuria vieţii, a mergerii mai departe prin anotimpurile vieţii. În simplitatea lor, florile, sunt mai expresive decât orice piatră scumpă, căci  în efemera lor trăire pot trezi inspiraţia poeţilor, a pictorilor, a muzicienilor, a copiilor şi a adulţilor deopotrivă.
Dincolo de ştirile alarmiste ale televiziunilor, dincolo de reclamele bombastice, dincolo de grijile inerente ale zilei de mâine, de planurile mai puţin ori mai mult realizabile, dincolo de cuvintele pompoase ori de graiurile sărace, dincolo de lipsa timpului, cheltuit de altfel de fiecare din noi pe lucrurile ce le considerăm a fi stringente, dincolo de nelipsitele tabieturi, poate-poate aveţi timp un minut să vedeţi că nestatornica primăvară a mai făcut un pas, a explodat în mii şi mii de flori. 

16 comentarii:

  1. Da, am zăbovit astăzi și-am privit respirând cu sfială. Ieri a plouat înfiorător și furtuna a scuturat fără milă copacii. În jurul multora e un covoraș multicolor dar ei tot caută semeț spre cer. Au încredere își cunosc rostul și nu se abat la prima poticnire.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. La noi a fost frumos şi cald. Câţiva nori răzleţi au încercat să adune rândurile, dar în zadar, a biruit soarele. Şi asta s-a văzut în mica mea livadă, în copacii ce străjuie malurile gârlei, în zumzetul albinelor şi joaca piţigoilor.

      Ștergere
  2. "Dup-atata frig si ceata,iar s-arata soarele..."
    Si eu priveam in ultimul timp"crengile copacilor in asteptare...resemnate in fata frigului care nu mai pleca"...ma resemnasem si eu si gandeam ca hibernarea se prelungeste...tanjeam dupa cer albastru,soare stralucitor,frunze verzisi magnolii inflorite...Dar...brusc totul a explodat...SLAVA TIE DOAMNE!!!
    Va doresc o primavara frumoasa si postari care sa ne umple sufletele! Sarut mana!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc frumos pentru gândul bun, Adelina! Mă bucur că fiorul primăverii, cu toată speranţa ce o poartă, a ajuns în casele şi inimile multor oameni.
      Să fie o primăvară plină de lumină lină şi bucurie curată la casa voastră!

      Ștergere
  3. Dacă sunt atât de frumoşi pomii în veşminte albe, cât de frumoase fi-vor sufletele albite de mărturisire şi pline de gânduri bune...:)
    O primăvară frumoasă!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ce frumos ai gândit şi ai spus, Mariana! Să ne fie albite sufletele de lumina învierii pe care o aşteptăm!
      Săptămână binecuvântată să fie la voi!

      Ștergere
  4. La noi in jud Brasov nu au inflorit inca copacii ,de aceea am avut o mare bucurie citind articolul dumneavoastra parinte ,multumesc ,o primavara frumoasa si cu multe bucurii,C.A

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Va înflori şi la voi, urmând cursul firesc al timpului ce uneori se raportează nu numai la nivel de meridian ci şi la nivel de altitudine. Mulţumesc şi eu pentru trecerea prin pagina mea.
      Săptămână cu spor şi linişte!

      Ștergere
  5. Minunat articol,Padre! Am citit ieri articolul si tare mult mi-a placut tare mult! >:D< (mena sunt)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mena, mulţumesc frumos pentru aprecieri, pentru trecerea prin pagina mea! Zi bună să fie la casa voastră!>:D<

      Ștergere
  6. Daca Dumnezeu nu v-ar fi dat har de preot probabil a-ti fi fost scriitor sau poet!Mereu ma minunez si ma bucur de postarile d-voastra....iar acesta ma face sa stau doar pe afara!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nicol, mulţumesc frumos! Nu cred că merit atâta laudă, nu pentru că-s mulţi care scriu mult, mult mai frumos. Dar, dacă e să spun un lucru, aş spune că tot ce scriu este inspiraţia Duhului Sfânt ce lucrează atât în harul preoţiei cât şi la luminarea minţii.
      Seară binecuvântată să fie la casa voastră!

      Ștergere
  7. Minunat aţi scris! Şi eu cred că niciun mărgăritar şi nici o altă podoabă scumpă, nu ar face pomii mai frumoşi decât ăi fac florile. O primăvară inflorită, părinte!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mihaela, aşa este. Simplitatea şi naturalul au o frumuseţe cărei nu i se poate reproşa nimic. Omul deseori încearcă să-şi corecteze anumite lucruri naturale (frumoase de altfel) prin altele artificiale, prin lucruri ce niciodată nu pot egala cele înscrise, întipărite în noi.
      Bun venit şi pe pagina mea! Zi minunată la casa voastră!

      Ștergere
  8. Sa ne traiti Parinte!

    As vrea sa pot transmite tuturor celor care citesc acest blog, ce-am simtit si ce simt acum: "o explozie de sentimente si de ganduri".......daca nu mi-as fi rupt piciorul, as fi fost acum la serviciu cu multe probleme de rezolvat, inchisa intr-un birou cu pereti de sticla, fara geamuri care sa poata fi deschise, cu o priveliste de cladiri inalte, de masini si de oameni agitati, indiferent pe care dintre geamuri m-as fi uitat,m-as fi enervat, m-as fi calmat, iar m-as fi enervat si iar m-as fi calmat.Cei din jurul meu ar fi fost ferchezuiti, ar fi mirosit a parfumuri scumpe, ar fi avut fete serioase si sarcini precise de indeplinit. N-as fi simtit daca afara erau -20 grade, sau + 40, si mi-as fi dat seama de anotimpul in care suntem dupa precipitatiile pe care le-as fi vazut pe geam, cazand din cer.As fi ajuns la birou la 8.30 si as fi plecat acasa, obosita, neimplinita si nefericita, undeva aproape de 10 seara.
    Fara sa ma pot bucura de clipele petrecute cu cei dragi, fara sa stau de vorba cu cea care m-a crescut, fara sa-i spun fetitei mele c-o iubesc, fara sa-i pot spune ca facultatea, noptile pierdute cu invatatul,nu cred ca o s-o faca fericita, fara sa-i acord sotului meu atentia cuvenita si fara sa avem timp sa ne facem planuri de viitor, fara sa vorbesc cu prietenii(care prieteni ?.....nici macar n-am timp pentru ei!). Va este cunoscut acest cliseu? Va recunoasteti majoritatea dintre voi?
    De 24 de zile sunt imobilizata la pat, probabil ca voi mai sta inca 24 de zile,datorita acestui fapt, in mintea mea au fost adevarate "explozii", a fost nevoie sa mi se intample acest lucru ca sa pot observa si "explozia" naturii.Ieri,inconjurata de sotul meu si de o verisoara care a venit special sa ma ajute la "treburile casei" si inarmata cu nitel curaj,am poposit la "mosia" mea(asa-mi place sa-i spun peticului de pamant pe care, cu ajutorul lui Dumnezeu, l-am cumparat cu cativa ani in urma si de care ma simt legata ca si pruncul de mama,"mosie".
    Ce-am gasit aici?!
    Un loc de reculegere, de regasire si de limpezire a mintii; un loc plin de verdeata:iarba si buruieni la un loc(ca si oamenii amestecati buni si rai); miresme de flori de toate culorile(ca si oamenii de toate rasele);o priveliste de lucerna frageda crecuta gata gata pregatita sa fie cosita;pomi infloriti; pasari ciripind; zumzait de albine; un cocos cantand prin vecini; o caruta trecand pe drum; oameni la camp punand cartofi; altii pregatindu-si solarele pentru rasadurile care ii vor asigura hrana pentru tot anul;o biserica noua la doi pasi unde chiar Preotul Victor predica.......va intreb pe voi toti: unde e mai bine?Cate vieti avem?Pentru ce atata alergatura si goana nebuna?
    Pentru bani?Sigur, sunt importanti, caci fara ei nu as fi putut sa-mi cumpar aceasta "mosie", n-as fi putut sa-mi ridic o casa, n-as fi putut sa ajut semenii, asa cum am facut-o......ma rog atunci lui Dumnezeu, ca indiferent pe unde suntem si ce facem sa fim "explozii" de ganduri, vorbe si fapte bune!

    Sarut mana Parinte!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu pot comenta mult la cele scrise de tine, Andreea, asta pentru că cele scrise sunt bine aşezate, corect gândite şi, mai mult decât atât, profund simţite. Ştiu bine despre ce spui, mai ales că ştiu şi-n real cele pe care le descrii, căci, prin voia lui Dumnezeu, o parte din ele sunt înglobate în viaţa mea de zi cu zi.
      Îţi doresc însănătoşire grabnică şi bună, cu putere şi răbdare spre a te putea bucura alături de cei dragi ai tăi de toate cele pe care Dumnezeu vi le-a dăruit, de cele pentru care trudiţi de dimineaţă până-n seară.

      Ștergere