RUGACIUNEA PORCULUI

Evident ca este o metafora, ca doar porcul nu se roaga, ca nu are constiinta. Dar daca stam sa analizam la rece vom vedea ca si porcul are o forma de rugaciune. Cum? Doar ce guita ca omul se si grabeste cu mancarea, se grabeste sa-i faca curat, sa-i creeze grosteiului toate conditiile pentru ziua cea de pe urma. Stiti voi, aceea in care este sacrificat. Deci guitatul este un fel de rugaciune a porcului, o rugaminte, ba de multe ori chiar o porunca asupra stapanului sau omul, care din stapan se transforma in sluga animalului, si pentru a scapa de galagie il serveste fara sa clipeasca. Si ce folos ai de la porc? Il slujesti un an, si-ti multumeste doar odata in scurta-i viata, atunci cand il tai.

Eeee, cam asa e si cu omul. Toata viata cere de la Dumnezeu, niciodata nu este multumit, se desfata in noroiul pacatelor ca si porcul in mocirla cocinii.
Fereasca Sfantu' sa credeti ca bat vreun apropo la cineva. Nu doresc nimic altceva decat sa scot in evidenta cat de profitor este omul in relatia cu Dumnezeu, cum nu doreste el nimic altceva decat bucuria traiului cotidian, neavand grija vietii vesnice. Cred ca si porcul daca ar sti ce-l asteapta la sfarsit de an s-ar cutremura un pic la gandul ca va fi sacrificat. Omul nu, nu se cutremura deloc. Conteaza doar ce baga in burta, masurand totul in asa fel incat sa-i ajunga proviziile ani de zile, ca si cum viata asta ar dura la nesfarsit.
Si omul s-a invatat ca atunci cand nu mai are cele de trebuinta sa se puna pe cerut la Stapanul cerului si al pamantului fara sa dea nimic in schimb, nici macar o multumire. Si asta e o chestie de sorici, de un sorici gros prin care nu patrunde caldura sufleteasca si bucuria daruirii.
Nu vreau sa va intristez prin cele spuse, nu doresc sa acuz pe nimeni, pentru ca si eu sunt tot un cersetor de lucruri bune si indestulatoare. Nu doresc decat sa va aduceti aminte de povestile copilariei cand fiul de imparat se chinuia in pielea porcului. Dorea sa arate cine este dar nu putea din pricina legaturii care il tinea. Vraja aceea s-a rupt si el s-a bucurat de ani multi si fericiti. Vraja, sau vrajeala care ne tine pe noi prizonieri intr-o piele care nu ne face cinste poate fi lepadata oricand, oferindu-ne ocazia de a ne arata adevarata fata care este facuta dupa chipul Lui Dumnezeu.
Sper ca nu am deranjat pe cei de la protectia animalelor de cele scrise in aceasta postare, pentru ca sa stiti mie imi place porcul, as fi in stare sa-l mananc. Eu doar am dorit sa spun ca legatura noastra cu Dumnezeu nu se rezuma de multe ori decat la o rugaciune pentru umplerea maţului, iar pentru suflet, ruda saraca a corpului nostru de care niciodata nu avem grija, nu cerem nimic, si ramane mereu flamand.

Asta e. Economie de piata.