Deşi mă hotărâsem de câteva zile să am o postare pe această temă, lipsa timpului a făcut ca abia azi să materializez gândurile ce aşteptau cuminţi în folderul special al creierului să fie ordonate în frazele ce ar trebui să compună câteva rânduri despre cel mai fabulos concert al tuturor timpurilor.
Întâi de toate, ca să lămurim un aspect, nu sunt un desăvârşit muzician, un expert al genului. Dar prin formarea profesională şi orele de teorie şi practică muzicală, pentru faptul că lucrez şi cu muzica nu pot spune că sunt străin de portativ, de note şi de ceea ce înseamnă un cor bine pus la punct.
Nu cred că există în această lume, excluzând pe cei care s-au născut cu probleme de auz şi care cred că au un simţ tactil al muzicii desăvârşit, nu cred că există persoane care să nu fi ascultat vreodată muzică ori persoane care să nu fi fredonat măcar o melodie. Muzica, după cum spune Beethoven, „este graiul sufletului. Ea stârneşte în noi, nu instinctele, ci gândurile cele mai profunde”.
Nu aş dori să vorbesc despre genuri muzicale şi parcă nu aş vrea să discut nici despre gusturile muzicale, chiar dacă acestea de multe ori, în ultimele decenii au degenerat sub presiunea câştigului de bani luând naştere chiar şi o aşa zisă industrie muzicală.
Eu doream altceva să vă spun. Pământul din străfundurile sale şi până la cel mai înalt vârf vibrează într-un concert fabulos având o orchestră perfectă şi un Dirijor inegalabil. Folosindu-se de sunete, de la cel mai grav sunet, perceput de ureche în 32 de vibraţii pe secundă şi până la cel mai înalt perceput cam la 9000 de vibraţii pe secundă, pământul concertează fără întrerupere. Mijloacele moderne de măsurare a sunetelor ne arată linia melodică a unui cutremur, a unui tsunami, a avalanşei şi a ploii. Oceanele, mările şi apele concertează şi vietăţile ce se găsesc acolo formează un alt cor. Suprafaţa planetei este un concert uriaş desfăşurat pe multe scene, este un cor împrăştiat pe toate meridianele mergând chiar până în văzduh. De multe ori percepem acest lucru ca pe un zgomot, dar dacă cineva ar reuşi să armonizeze aceste sunete, probabil că am avea ce mai tare melodie din lume, la propriu şi la figurat.
Bach spunea că „muzica este o armonie agreabilă în onoarea lui Dumnezeu şi desfătarea permisă sufletului”. Întru-un fel noi, slujitorii bisericii spunem că gâtlejul este un instrument la care cântă inima. Chiar şi cei care cântă la instrumente nu fac altceva decât să execute ceea ce a simţit inima celui ce a compus respectiva melodie, transpunându-o într-un portativ. În cer îngerii cântă, pe pământ oamenii se roagă şi cântă. Apostolul Pavel spunea „mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga şi cu mintea; voi cânta cu duhul, dar voi cânta şi cu mintea”. Sunt oameni care nu sunt în stare să lege trei fraze din cauze multiple dar pot amuţi un milion de oameni prin cântare.
Specialiştii vorbesc despre alteraţii muzicale şi despre caracteristici ale sunetului, dar majoritatea oamenilor nu se gândesc la termenii tehnici lăsând sufletul să vibreze şi mintea să sclipească atunci când ascultă sau participă la un cântec.
Poate că m-am lungit cu vorba. Când aveţi timp ascultaţi muzica pământului, glasul copiilor, al tinerilor, al bătrânilor, glasul păsărilor şi al animalelor, glasul frunzelor şi al vântului. Muzica noastră se înalţă şi se răspândeşte nevăzut în tot universul. Poate vreodată, lepădând trupul neputincios ne vom putea întâlni cu vocile noastre şi a celor de lângă noi. Toate se vădesc la Dumnezeu care ascultă glasul pământului şi a celor ce sunt din pământ şi pe pământ tot timpul rugători şi participanţi la cel mai fabulos concert al tuturor timpurilor.
foarte bine
RăspundețiȘtergereNici nu vă dați seama ce punct sensibil ați atins, mai ales acum la ceas târziu de toamnă, când câmpurile s-au golit, și cerul pare și mai plin de lumină. Veneam spre sat, și nu simțeam decât un dor imens că, uite, a mai trecut o toamnă, și așa se trec și zilele mele, că satul merge înainte și cum spunea poetul, lumea nu se oprește-n loc pentru durerea ta. Cred că muzica despre care vorbiți o poate simți și un afon, că are și el suflet, chiar dacă n-are ureche muzicală sau studii de rigoare. E muzica țipetelor păsărilor ce se grăbesc spre sud, e muzica foșnetelor frunzelor căzute, e muzica vântului care se va porni din senin și va mătura totul în cale, prevestind zilele cu lumină scăzută și din ce în ce mai reci.
RăspundețiȘtergereFrumoase sunete, dar pentru a le auzi, trebuie sa facem liniste in noi.
RăspundețiȘtergereO zi plina de muzica, nu zgomot, va doresc!
Azi am fost surprinsă de un fapt pe cât de des întâlnit, pe atât de nedorit să se întâmple: încă o familie care se va rupe, pentru că cei doi nu sunt realiști și nu se gândesc la sufletele nevinovate ale unor copii, care vor suferi toată viața și nu vor înțelege niciodată de ce părinții nu s-au mai vrut unul pe celălalt, de ce tot ce a fost frumos și bun acum e doar amintire, de ce sunt obligați să plătească păcatele părinților. M-a cutremurat poate și pentru că am fost lipsită de căldura unei familii întregi, de când mă știu, și cu fiecare altă familie cu care se întâmplă acest lucru, retrăiesc durerea mea din copilărie, atât de vie pare încă,încât rănile se redeschid. Poate o vrea Domnul să se îndrepte totul, până nu e prea târziu, că greșelile mai au niște șanse, să se poată repara ruptura, măcar din respect și din datoria de a fi părinți celor cărora le-au dat viață. Zic asta și nu pot să nu amintesc de legământul făcut în fața lui Dumnezeu, pe care acum cei în cauză îl dărâmă. Este posibil ca vina să fie a unuia singur, ori a amândurora. Oricum ar fi, consecințele sunt dureroase, pentru că o familie nu este o joacă de copii. O familie este o cărămidă din biserica lui Dumnezeu, și mă rog ca aceia care sunt în necaz, să treacă și să învingă răul.
RăspundețiȘtergereFrumos articol! Din păcate alergăm în toate directile si suntem atât de stresaţi ca nu mai avem timp de muzica inconjuratoare.
RăspundețiȘtergerePentru mesajul de mai sus, aici din păcate lipseste un duhovnic iscusit. În ziua de azi avem nevoie de o pastoratie familiară. Inca nu este nimic pierdut.