duminică, 17 februarie 2013

OPERAŢII (IN)ESTETICE



Ştiu, poate că nu-s cea mai nimerită persoană care să vorbească despre asta, dat fiind faptul că activitatea mea, într-un fel, este total paralelă cu această stare de fapt, cu ceea ce observ în ultima perioadă, cu ceea ce văd şi citesc (obligat uneori) cu privire la subiectul blogului meu.
De ceva vreme eram agasat (încă sunt) pe diversele pagini de internet pe care le vizitez (inclusiv cea de mail personal) cu reclame  diverse despre slăbit, tratamente minune, reparaţii de tot felul, remedieri ale unor tipuri de fisuri (mai puţin de creier) ce obturează cu mesajul lor fals, rândurile pe care evident aş dori să le citesc. Oare de ce cred administratorii site-urilor  că toţi vrem să slăbim, că toţi dorim să ne operăm în diverse locuri, să ne „înfrumuseţăm” anumite părţi ale corpului.
Este foarte adevărat că-s oameni care cred că schimbându-şi look-ul îşi vor creşte şi cota. Într-un fel aşa este, dacă prietenii ori colegii tăi sunt oameni care pun accent doar pe cum arăţi, fără să-i intereseze şi de ce simţi, ce speranţe ori neîmpliniri ai. Ştiu, veţi spune că eu trăiesc într-o altă lume, că nu mă uit în jur să văd care-s priorităţile lumii de astăzi. Dacă, mă încăpăţânez să-mi susţin ideea, asta pentru că ştiu sigur că frumuseţea (fizică) este repede trecătoare. Dumnezeu îi spunea lui Samuel „nu te uita la înfăţişarea lui şi la înălţimea staturii lui; Eu nu Mă uit ca omul; căci omul se uită la faţă, iar Domnul se uită la inimă” I Regi 16-7; ori spunea Solomon „înşelător este farmecul şi deşartă este frumuseţea”.  Şi poate credeţi că venind doar cu versete o să spuneţi că-s departe de realitate. Credeţi? Adică credeţi că un copil îşi vede mama urâtă, ori tatăl, pentru că nu are trup ori chip de fotomodel? Nicidecum, pentru ei, frumuseţea părinţilor lor stă în partea sufletească cu care sunt ocrotiţi. Ori credeţi că părinţii care au copii cu diverse probleme şi-i văd monştri? Nu, nici nu se poate pune problema, reprezintă pentru ei tot cei mai frumoşi copii, fiindcă ştiu că-s parte din sufletul lor. Şi aici vorbesc de cazurile normale, nu de părinţi ori denaturaţi de vicii diverse.
Apoi zic, mi se pare normal să acordăm interes aspectului fizic, dar până unde, care-i limita? De ceva zile au tot spus pe la tv de persoane care, din dorinţa de a arăta „altfel” au ajuns pe mâna fardatorilor de la pompe funebre, din nefericire. Şi cu toate acestea încă se face publicitate la aşa ceva. Mai trist este că-s oameni care pun la inimă ironiile colegilor ori ale falşilor prieteni, care mai subtil ori mai direct fac fel şi fel de glume pe aspectul fizic al celor din jur, cauzat deseori de diverse boli. Oare sluţenia sufletească şi de minte acestor arătători cu degetul nu o vede nimeni? Nu văd rostul căderii în depresie pentru că X sau Y a zis ceva despre aspectul fizic. Şi mi se pare deplasat, ba chiar disperat gestul de a-ţi schimba înfăţişarea numai din dorinţa de a fi acceptat în diverse cercuri de oameni falşi, de a deveni prietenul celor care se vor lepăda de tine la prima schimbare.
Consider că timpul este cea mai bună oglindă, cea în care omul, privindu-se zilnic aproape că nu-şi dă seama de transformările fizice apărute odată cu trecerea vremii. Timpul este oglinda care evidenţiază adevăratele trăsături omeneşti, căci frumuseţea fizică, indiferent cât este de corectată, tot păleşte. În schimb, cele ale sufletului, cele ale minţii, cele care sunt invers proporţionale în trecerea timpului cu cele ale trupului, dau adevăratul chip celui de lângă noi.
Şi chiar dacă nu sunteţi întru totul de acord cu mine, ori chiar împotriva tuturor celor scrise de mine, eu ştiu (simt) că frumuseţea omului  este dincolo de chipul pe care oglinda obişnuită (fie ea şi de cristal) îl poate arăta. Altfel, fiecare face ce voieşte cu trupul său, dar să nu uite că de multe ori înfrumuseţarea chipului poate duce la sluţirea sufletului. Părerea mea, fireşte…. .

17 comentarii:

  1. Cred ca cel mai bun tratament antiimbatranire este linistea sufleteasca si zambetul. Sunt batrane carora le dai cu 20-30 de ani mai putin doar pentru ca zambesc mereu si cu ochii nu doar cu gura si's gata oricand sa dea o mana de ajutor celor din jur... Si sunt batrane carora le dai cu 10-20 ani in plus doar pentru ca bombane continuu, sunt nemultumite de tot si de toate si mai ales barfesc....
    Rautatea, barfa, autocompatimirea nu pot fi extirpate in nici o clinica, asa cum nu se poate face implant de bunatate si daruire...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Aşa este Corina, de multe ori modul nostru de viaţă îşi pune amprenta în mod vizibil pe chipul nostru, alterând alert transformarea fizică şi sufletească. Mulţumesc de trecere şi comentariu.

      Ștergere
  2. Un subiect de actualitate. Din păcate ambalajul vinde mai mult și mai bine decât conținutul.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Şi ce facem atunci când desfacem ambalajul? Poleiala, sclipiciul, zorzoanele răpesc deseori ochii oamenilor de la ceea ce ar trebui să vadă cu adevărat. Din nefericire prea mulţi suferă din cauza vorbelor ori privirilor răutăcioase ale celor din jur.
      Mulţumesc pentru comentariu şi trecere Daniela.

      Ștergere
  3. Subiectul e de actualitate.
    Vazand acele stiri ma gandeam cata prostie e la mijloc.
    Mai ales ca toti ne vom intoarce tot in pamant.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ştiu Monica. Ştiu prea bine. Cum se spune la înmormântare "unde este frumuseţea chipului, unde sunt acum tinereţile....".
      Fireşte, cei ce aleargă după perfecţiunea fizică, vor constata mai târziu, dacă vor constata, că de fapt rostul vieţii este altul.
      Şi ce frumos trebuie să fie sufletul..... .

      Ștergere
  4. Mă gândesc la evanghelia de astăzi şi la cât de înjosită ar fi trebuit să se simtă femeia auzind cuvintele Mântuitorului. Şi totuşi ea a depăşit prin credinţă şi a avut de câştigat.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Perseverenţa şi răbdarea au înnobilat credinţa. Nu şi-a dorit nimic pentru sine, femeia, poate că supărările şi trecerea timpului îţi puseseră şi peste ea amprenta. Ea urmărea altceva, vindecarea fiicei care, la un moment dat, când mama n-ar mai fi fost, ar fi rămas fără de ajutor.
      Înjosirea ei a fost spre mustrarea evreilor ce deveniseră îndărădnici, a celor ce-i credeau "câini" pe cei care aveau acelaşi chip ca ei. Mulţumesc Laura.

      Ștergere
  5. Sunt intru totul deacord cu dvstr,atat cu zorzoanele, vopselele etc dar si in privinta reclamelor. Saptamana trecuta ma plangeam si eu ca astia ma invadeaza cu totul nu mai pot sa deschid linistita nici pagina mea unde doresc sa fie liniste nu harababura.
    Prea si-au luat-o in cap...au ajuns pana acolo ca, deschizand pagina pentru o postare nu pot nici sa scriu de ei.Nu-mi place deloc invazia asta in casa altuia cu de-asila.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Din păcate Corina nu prea avem alternativă. Ca şi în viaţa reală, unde sunt fel şi fel de pancarte publicitare, şi aici, în virtual, avem aceleaşi probleme. Însă aceste lucruri sunt banale pe lângă problemele reale ce pot deriva din utilitarea excesivă a celor cărora li se face publicitate.
      Mulţumesc frumos pentru comentariu.

      Ștergere
  6. Problema celor care apeleaza la astfel de interventii pentru infrumusetare cred ca vine din interior;oricate operatii si-ar face tot nu vor fi multumiti daca nu sunt impacati cu sine.Rolul adevaratilor prieteni, al familiei ar fi sa ii ajute sa se accepte pe ei, sa ii aprecieze mai mult si sa isi vada acele calitati care au vre-o importanta in viata!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Interiorul Nicol, este neoperabil. Sau putem spune că schimbarea lui poate fi o operaţie de primire a căldurii divine care să îndepărteze răceala deznădejdii, a disperării, a necredinţei. Evident că şi cei din jur, cei pe care tu i-ai enumerat au o mare contribuţie, dar doar până la un punct. Acceptarea de sine şi lepădarea de sine nu e un lucru uşor, dar şi cine-l reuşeşte, fericit este.
      Mulţumesc frumos pentru comentariu.

      Ștergere
  7. Ati atins un subiect greu si delicat. In ziua de astazi, oamenii se privesc prea des in oglinda in loc sa se priveasca in suflet, unde au atatea frumuseti ascunse ce asteapta sa fie descoperite chiar daca lasa in urma lor riduri. Uitam ca suntem din pamant si ploile mai sapa si santuri pe care apoi le netezeste Dumnezeu. Opera vietii nu necesiita operatii ci doar traire cu bucurii, cu tristeti, cu zambete sau grimase. prefer o fata zbarcita dare care sa imi zambeasca atunci cand ma intalneste dect un interlocutor despre care sa nu imi dau seama daca este vesel sau trist, din primul moment al intalnirii, fapt ce inlatura de multe ori empatia.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ai comentat foarte frumos şi corect Adriana. De asta sunt bune comentariile, că întregesc gândurile celui ce a scris articolul. Spuneam la un alt comentariu, pe o altă pagină a a mea unde am urcat şi acest articol, că am putea învăţa de la flori. Ele sunt mulţumite cu culoarea şi parfumul cu care au fost înzestrate de natură. Nu-şi doresc să fie mai viu colorate ori parfumate decât celelalte ci îşi oeferă culoarea şi parfumul lor la timpul şi-n anotimpul rânduit.

      Ștergere
    2. dupa cumati observat, postarea mea de ieri este plina de flori; in timp ce asteptam sa se incarce fotografiile tablourilor, fredonam in minte o melodie din copilaria mea...

      Cele mai frumoase flori
      Nu-s panselutele nici trandafirii
      Cele mai frumoase flori
      Apar pe lume in gradinile iubirii

      adaugand ca fara panselute, trandafiri, irisi, bujori, margarete, lalelel si alte minunatii de culori stranse in frunze si petale, copiii nu ar invata cu drag despre natura pe care Dumnezeu ne-a daruit-o

      Am gasit acum intregul cantec si observ ca imi face placere si acum sa il ascult chiar daca am trecut de mult de bancile scolii.

      Ștergere
  8. Din nou sunt de acord cu Corina (primul comentariu).Frumusetea cat si uratenia se gasesc in interiorul nostru.V-am mai spus despre stabunica mea care la 82 de ani era o femeie frumoasa fara prea multe riduri dar avea bunatate si blandete cat pentru zece femei(nu exagerez).Suntem din ce in ce mai putini oameni cu frumusete interioara.Sarut mana! Elena P

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pentru că din inima noastră izvorăsc cele rele şi cele bune Elena, aşa cum chiar Mântuitorul ne spune. Din nefericire aşa este, simplitatea frumuseţii interioare este într-o continuă schimbare, una regresivă, alterată de nemulţumirea omului faţă de sine. Şi aici zic de nemulţumirea faţă de exterior, de trup, care alterează şi sufletul. Mulţumesc!

      Ștergere