duminică, 12 februarie 2012

MIERE SI FIERE



Azi, în câteva clipe de relaș(că „relache” nu m-a lăsat să scriu) am zis să mai scriu câte ceva despre dragoste ori iubire, deşi ele săracele n-ar trebui comentate, ci înfăptuite. Dar, am zis să încerc, aşa de dragul scrisului şi a celor ce mai citesc uneori prin paginile mele.
Sunt convins că sunt mii de proverbe despre dragoste. Cred că sunt pagini întregi despre chimia iubirii şi modul în care ea interacţionează la diverşi stimuli. Cu siguranţă că sunt experţi şi analişti documentaţi în ale amorului(o dragoste scurtă şi goală). Ba am văzut pe cineva care încerca să dea definiţia sărutului, ţuguind buzele spre camera de luat vederi într-un sens ce te îndeamnă la cură de slăbire(din motive de greaţă).
Vinovat pentru toate se zice că ar fi nevinovatul Cupidon roman, nimeni altul decât Eros al grecilor, cel ce umblă chipurile cu săgeţi de dragoste călite în uleiuri otrăvitoare. El trage la inimă şi nimereşte la cap, că altfel cum ţi-ai putea pierde minţile când iubeşti, cum des se menţionează prin lume.  Că eu înţeleg că dragostea trebuie să-ţi lumineze mintea nu să o întunece. Ea deschide inima, nu o închide. E drept,  că gelozia şi egoismul sunt tot feţe ale unei iubiri bolnave. Şi atunci nu mai oferi miere, ci fiere.
Uff, poate că nu vă place cum zic eu. Dar nu pot să nu zic. Am mai spus de fapt că dragostea nu este apanajul unei zile stabilite de noi, indiferent care. Ea este o chestie ce nu ţine cont de timp. Când iubeşti timpul dispare, fie că iubeşti o fiinţă deosebită fie că-L iubeşti pe Dumnezeu.
Cineva spunea că Eros ori Cupidon, este ucenic al diavolului. Şi aşa este. Câte  nu se fac în numele iubirii. Normalul se perverteşte şi anormalul devine cică, normal. Prietenia poate căpăta sensuri dubioase şi discutabile în timp ce homosexualitatea devine orientare comportamentală izvorâtă din dragoste. Tot aşa planning-ul  familial destramă familii în timp ce ingineria genetică, tot din iubire de oameni, vindecă pe-o parte şi omoară în alte zece. Ori poate cineva îmi explică cum şi adulterul (repetat deseori) este tot iubire. Că sunt unii polivalenţi în iubire. Adică iubesc şi pe cel(cea) de acasă şi pe cel(cea) din deplasare. Şi se complac aşa. Partea tristă este că se bagatelizează iubirea.
Vreţi să vă zic şi de iubirea pentru bani? E veche de când lumea. Şi se practică la scară largă. Se transmite prin sărut. Şi nu mă leg de prostituţie, că sunt ziarele şi televizoarele pline. Se dă la toată lumea en gros şi en detail. Ba şi la bucată. De exemplu, chiar Iuda a fost săgetat de iubirea de arginţi. Şi l-a vândut pe Hristos print-o sărutare vicleană. Pe cel pe care-l urmase pas cu pas. Pe cel ce-l iubise mult. L-a vândut. Deseori suntem vânduţi, de cei ce credem că ne iubesc, pe lucruri de nimic. Putem fi vânduţi cu zâmbetul pe buze, în mod pervers şi deschis spre dezbinare. Iubirea poate fi un medicament miraculos dar şi un criminal perfect ce seduce, domină şi nimiceşte.
Am zis să scriu aceste rânduri pentru că în aceste zile multă lume mimează iubirea. Fericesc pe cei ce ştiu să trăiască în iubire şi pentru iubire. Sunt oameni, suflete, care iubesc curat. Aceia înţeleg cele scrise de mine. Sunt oameni care spun rar „te iubesc” dar care iubesc fără să spună. Sunt oameni care ştiu să facă diferenţa între dragoste şi cuvântul din trei litere ce defineşte fals, deseori, dragostea. Că sexul, este doar o  manifestare a corpului ce poate fi independentă de iubire, iar asta de cele mai multe ori.
Şi închei prin a vă spune că nu e obligatoriu să fiţi întru toate de acord cu mine. Adică să apreciaţi doar formal gândurile mele, ca într-o dragoste declarativă dar moartă în părţile esenţiale. E ca şi cum ai face o rugăciune doar cu buzele în timpul în care mintea aleargă după împlinirea poftelor.

12 comentarii:

  1. Poate daca s-ar scrie mai mult si mai des despre iubire ca un cumul de daruire, compasiune, comuniune, respect si intelegere ar patrunde si dincolo de acea imagine egoista si individualista a iubirii si ar treansforma declaratia verbala si goala intr-un stil de viata implinit si fericit....

    RăspundețiȘtergere
  2. Doamne ajuta!
    Minunata postarea , in aceste zile in care cuvantul ``iubire`` e terfelit si pangarit pe toate posturile TV .

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :) Păi nu e terfelit deloc. Ba dimpotrivă, e umplut de sclipici şi vopsit în roşu aprins(cuvântul iubire).
      Serios vorbind acum, am scris la începutul postării. Iubirea, în mod normal nu trebuie să fie scrisă/descrisă ci înfăptuită. Despre tv, am mai vorbit, e plin de lucruri neziditoare.

      Ștergere
  3. Binecuvantati, parinte!
    Despre dragoste s-a tot scris, parinte, si asemenea despre lipsa ei. Ca ce-ar fi, ca ce-ar trebui sa fie, ca una, ca alta.... Teorie si iarasi teorie si para teorie, ca noi, pacatosii (noi restul, dintre care cel dintai sunt eu) suntem tare buni la asta. Dar cat de des ne transformam noi in fiul cel risipitor care se intoarce acasa? Nu prea... Mai des insa suntem fiul cel care cere Tatalui drepturi care nu exista, o avere care nu o meritam. Si mai suntem, tot lipsiti de iubire, precum fratele fiului risipitor, fiind majoritatea frati plini de venin unul fata de altul, murind de ciuda pentru fratele cel intors la Hristos, cand mimam credinta, nadejdea si... dragostea, aceea pe care greu ajungem sa o cunoastem...
    Parinte, poate intr-o zi ne veti explica si ne veti povesti despre fiul ramas acasa langa tata, cel care se razvrateste impotriva tatalui si a fratelui sau proaspat intors din pribegia cea cazuta...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am să scriu şi despre fratele cel mare. La mine la biserică am vorbit deseori despre acest aspect la pidei.

      Ștergere
  4. Parinte tare adevar ati vorbit despre diferenta dintre IUBIRE si iubire (dragoste).Sunt total deacord cu fiecare cuvant asternut despre aceste doua iubiri.....
    Pentru prima data sau poate am fost eu cu capul in nori la fiecare duminica din fiecare an, cand parintele ne aduce in fata aceasta evanghelie a fiului risipitor, sa ascult si invatatura fiului celui ramas acasa.Oare sa nu fi vorbit nici un parinte in nici o predica din nici un an despre acest fiu ramas acasa!?
    Nu-mi aduc aminte dar ieri stiu ca Domnul mi-a descoperit invatatura de la fiul care ramase acasa langa tatal sau.....
    Probabil ca sunt mai multe variante eu pana acum am invatat doar pe cea de ieri si parca mi-ar placea sa mai invat una.Provocarea lui Iasmin este una excelenta....:)

    RăspundețiȘtergere
  5. Ştiu Corina. Eu încerc de fiecare dată în predică să cuprind toate elementele unei pericope citite. Am explicat deseori pilda făcând referire la fratele rămas acasă. Am să fac şi pe blog acest lucru. Numa' să vedem cât mă voi pricepe eu să vă explic acest lucru.

    RăspundețiȘtergere
  6. Iubirea este virtutea teologica prin care se realizeaza cea mai deplina unire cu Dumnezeu ,si cu intreaga creatura.Iubirea este cea mai frumoasa stare pe care poate sa o aiba un om ,insa aceasta iubire trebuie sa fie curata ,sincera ,fara interese meschine si superficiale .Se pot spune foarte multe despre iubire,insa fiecare om o percepa in mod diferit.Insa trebuie sa intelegem ca Dumnezeu este IUBIREA ,si EL este modelul suprem care trebuie sa-l urmam pentru a ajunge la desavarsirea cu EL. Semneaza, Georgiana Olteanu-Diţă.

    RăspundețiȘtergere
  7. Va multumesc pentru urari si pentru cuvintele frumoase la adresa blogului.

    Dupa o virgula de cateva zile, am revenit pe blog cu o postare plina de dragoste, pe care am regasit-o printre postarile mai vechi.

    I-am schimbat doar titlul pentru a fi in ton cu ziua de azi, ca tot este 14 februarie.

    Nu cred ca este rau ca am importat o zi a iubirii (daca nu au un calendar ortodox in care sa se uite, unele persoane se uita la televizor si prin magazine si cred ca il sarbatorim azi pe Sf. Valentin, deci afla ca exista un sfant cu acest nume, fara a cunoaste de fapt ca cei ce poarta acest nume se sarbatoresc odata cu zilele sfintilor: pe langa Sfantul Ierarh Mucenic Valentin, praznuit pe 30 iulie, intalnim mai multi mucenici care au purtat acest nume: Sfintii Mucenici Marcu, Sotirih si Valentin - 24 octombrie, Sfanta Mucenita Valentina - 10 februarie, Sfantul Mucenic Valentin - 16 februarie; Sfantul Mucenic Valentin - 24 aprilie, Sfantul Valentin Preotul - 06 iulie, Sfanta Mucenita Valentina - 18 iulie.Aceste date le-am preluat de aici http://www.crestinortodox.ro/sfinti/sfantul-valentin-ortodoxiei-123499.html.

    Sigur este rau ca IUBIREA este folosita foarte mult pentru a vinde atatea lucruri care nu au nimic in comun cu dragostea.

    Se vand atea luvruri in aceasta perioada tocmai pentru a umple golul acela unde ar trebui de fapt sa stea Iubirea, pentru ca in realitate, atunci cand iubesti, nu ai nevoie decat de cel iubit.

    Nici flori, nici bomboane, nici cadouri care conduc spre sex.

    Sunt suficiente daruri precum un suras, o vorba buna, o strangere de mana, o imbratisare, o mangaiere, daruri care conuc spre dragoste ce dureaza vesnic nu doar pret de cateva clipe.

    RăspundețiȘtergere
  8. Dupa ce am rasfoit un pic si calendraul, comentariul de mai sus, imbunatatit si cu adaugiri a devenit o noua postare azi si pe blogul meu. si pentru ca mie imi place mereu ca in orice rau sa intrevad si binele, am gasit aceasta zi un bun prilej de a scrie despre adevaratii sfinti Valentini. o privire avizata ar prinde bine textului de aici, poate este ceva c etrebuie indreptat:
    http://adriana-dardindar.blogspot.com/2012/02/de-valentines-day-lipsesc-personajele.html

    RăspundețiȘtergere
  9. Astazi,rasfoind aiurea pe net,am vazut o poza cu un calcul matematic: 14-02-2012 => 14-2-12=0,Valentine`s Day nu mai exista!!Dar iubirea exista,si sunt multe moduri de a iubi.Elena P.

    RăspundețiȘtergere
  10. E deja miercuri si nici eu nu mi-am dat seama ca se sarbatoreste ziua in care-ti amintesti ca iubesti pe cei din jur.

    M-am gandit, am dat telefoane si iar m-am gandit cum sa-mi ajut mama. Batrana mea mamuca are 80 ani e singura in casa ei si eu nu am cum sa ajung la ea. Nu este inca in pericol, insa singura le face pe toate si cu toate ca niciodata nu se caina, astazi totusi a spus ca nu mai poate de maini de la dat zapada, nu mai poate de picioare caci omatul e mare pe strada si pana la alimentara e cale lunga.

    Ma mir de ea cum rezista si-i spun cuvinte de incurajare. Imi spune ca-I multumeste Maicii Domnului pentru ajutorul dat si cand nu mai poate iar Ii multumeste. Si asa este toata ziua cu rugaciunea si cu gandul la noi, copiii si nepoti care suntem departe de ea.

    Doamne tine.i pe batranii nostri
    Cristina

    RăspundețiȘtergere