luni, 29 aprilie 2019

TUNELUL DE LUMINĂ



De mic am fost fascinat de lumină, poate unde a fost primul lucru văzut în lumea asta, căci nașterea, cu toate durerile ei, într-un fel, plămădește lumina vieții, fiindcă din întunericul unui pântece, ca dintr-un mormânt în care moartea nu are putere, iese la lumină, spre bucurie, câte o făptură purtătoare de chip modelat după rânduiala binecuvântată a Creatorului.
Și clar, cel puțin pentru mine, lumina este dovada vie că lucrurile bune se zidesc pe față, nu pe (la) spate, nu în întunericul periculos al necunoașterii ori, și mai rău, al voinței rele de distrugere. La lumină și în lumină, mai ales în lumina adevărului, se pun bazele vieții, lumina dintâi, primordială, transformând haosul într-un univers propice vieții, lumina fiind „pântecele” în care se plămădește iubirea, iar iubirea, la rându-i, arătând care-i calea în trăirea adevărului.
Tânjesc să trăiesc în lumină și, vă mărturisesc, că așa se și întâmplă, doar că-n ultimile zile am avut parte de un ocean de lumină, revărsat parcă, printr-un tunel solid și întărit în credința sinceră a unor suflete încărcate de dorința cunoașterii. De bună seamă că bănuiți despre ce-i vorba, chiar dacă unora vi se pare că mă repet, dar nu poți „ascunde lumina sub obroc”, căci ea trebuie pusă la locu-i dinainte hotărât, în sfeșnice, spre a lumina celor din apropiere. Da, lumina izvorâtă de cei păstoriți de mine, cărora le mulțumesc din suflet pentru dragostea și aprecierea lor, este hrănitoare, iar cea a copiilor, izvorâtă din seninul chipurilor lor, e vindecătoare.
Nu vă temeți”! Chiar așa, la ce e bună teama, căci „întunericul și umbra morții” pălesc în fața luminii. Anul ăsta, exact până-n miezul nopții de înviere s-a iscat un vânt puternic și-o ploaie rapidă a răpăit pe acoperișul bisericii încât am crezut că n-are să mai vină nimeni pentru a primi lumina. Slăbiciune? Poate că da, dar nu cădere, fiindcă deși  nu am atât de multă credință încât să pot modela lumina, mai ales în Șuieratul vântului șiret ce se ascunde după orice colț cu suflări meșteșugite, am reușit să transmit mesajul divin al învierii, prin pâlpâindele flăcări ale lumânărilor, nu dincolo de ziduri, ci între ele, lumina (spațiul) bisericii noastre devenind micro universul în care, ca și din mormântul tainic de pe Golgota, s-a strigat celor prezenți, „bucurați-vă”!
În două săptămâni au trecut sute și sute de oameni pragul bisericii, satul nostru mic devenind o oază de lumină pentru cei care au încercat să-și aducă aminte de clipele senine ale fericitei copilării. Dar mai presus de toate m-au bucurat tinerii, mulți, de fapt aproape toți, toți cei din sat, unii după școală, alții după facultate ori serviciu, au trecut să stea de vorbă, să se mărturisească, să primească un sfat, să primească lumină, să transmită lumină. Frumusețea unei biserici nu stă doar în zidurile ei, ci în ceea ce poartă înăuntrul ei, iar când sub aureolele sfinților strălucesc chipurile tinerilor, lumina deja este la o intensitate pe care n-o  vezi doar cu ochiul, ci o simți cu sufletul. Liniștea din timpul deniilor, cântecul lor din timpul Prohodului, mărturisirea învierii prin troparul pe care-l știu chiar și prichindeii și, mai ales concursul cu daruri de lumină, au adus în sufletele celor prezenți bucurie sfântă, lacrimi de fericire și stropi de nădejde că nu e totul pierdut.
Știți, la un moment dat un prichindel vine și mă întreabă: „părinte, tu ești prieten cu Dumnezeu”? Fabuloasă întrebare. Mi-ar plăcea să cred că sunt, și-n mare parte, dacă aș avea acest privilegiu, se datorează lor,  copiilor și tinerilor, fiindcă mă acceptă cu bucurie în grupul lor, cei mai mulți conștienți fiind că-n peste două decenii de slujire mi-au trecut prin mâini și cuvânt de atât de multe ori încât, așa cum zic mulți dintre ei, „n-ar putea merge la alt părinte”, pentru ei „doar părintele nostru ne știe sufletul”.
Lumină, da, asta am simțit, asta am trăit, asta am oferit și asta am primit în aceste zile, la noi în biserică a fost bucurie, a fost lumină, a fost liniște, liniștea aceea hrănită de zâmbetele celor care au trăit fiecare moment ca pe o înviere personală, ca pe o redescoperire.
Darurile? Și ele au fost pe măsură, o surpriză muzicală în ziua de Paști, un grup de copii modelați, tot în lumină, corect și frumos, de mâna unui profesor care știe cum să mărturisească, prin note muzicale și voce, cum se poate transmite un mesaj de viață prin armonizarea unor voci cristaline de copii. Cărțile au fost dăruite pentru lumina minții, fiecărui copil după putere și vârstă, iar icoanele, pentru lumina sufletului, spre mărturisirea adevărului.
Dăruind lumină, am primit lumină, dăruind încredere, am primit bucurie, dăruind clipe, am primit timp, un timp în care parcă ceasurile n-au mai avut putere, furat parcă din veșnicia unor momente primordiale.
Spuneam cândva că  atunci când rabzi de frig, o rază de soare îţi pare o avere; când rabzi de foame, o firimitură îţi dă saţietatea unei  neînţelese merinde; când suferi în întuneric, o rază de lumină te poate scoate chiar şi din umbra morţii. Acum vă spun să nu vă temeți, bucurați-vă, viața e cel mai mare dar din univers, chiar dacă, iată, vine pe lume în durere și, tot în durere, se risipește la timpul cuvenit. Să fiți lumină, să dați lumină, tot ceea ce faceți la lumină este spre adevăr, iar adevărul zidește, dimpreună cu dragostea, tunelul prin care se revarsă oceanul de lumină în care se plămădește viața.
Hristos a înviat!





















26 de comentarii:

  1. Hristos a Înviat! Părinte, frumoasă biserică aveți! Cum faceți de reușiți să adunați mereu atâția copii în ea? De fapt, întrebarea e retorică, știu cum faceți...așa cum faceți și cu noi, cei ce ne adunăm (fie și doar online) în jurul dumneavoastră de atâția ani :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Mulțumesc frumos de gând, Iuliana! Eu, cum știi bine, sunt doar un om simplu de la țară, probabil că ăsta-i unul din motivele pentru care oamenii sunt lângă mine. Cât vă privește pe voi, sunteți îngăduitori cu mine, că deseori vă stârnesc cu comentariile mele.
    Altfel, fac totul din suflet, în lucrarea luminii.
    Adevărat a înviat!

    RăspundețiȘtergere
  3. Hristos a înviat!
    Vă mulțumesc pentru lumina pe care o dăruiți fiecăruia dintre noi. Copii, adulți deopotrivă vă iubesc si respectă pentru implicarea, altruismul, dragostea pe care o aveți pentru semeni,indiferet de religie,pentru provaduirea cuvântului lui Dumnezeu,într-un mod în care până și o stâncă poate fi mișcata .
    Dar mai ales pentru că sunteți aproape de sufletele oamenilor, un bandaj al sufletului pe care oricare l-am dori să-l vedem în orice preot din comunitățile noastre.
    Vă sunt recunoscătoare pentru pacea pe care mi-ati adus-o nu demult sufletului meu îndurerat,și vă sunt recunoscătoare pentru toată bucuria pe care ne-o aduceți mereu în suflete.
    În parorhia dumneavoastră salsuiesc laolaltă pacea,bucuria, înțelegerea ,liniștea,altruismul dragostea,este un tot care ne face să scoatem la suprafața lumina și bunătatea din suflet odată ce pășim în parorhia dvs
    .
    Ne face cumva să devenim măcar sufletește asemenea acestor copii care s-au bucurat cu sinceritate de toată dragostea dvs,de toată lumina pe care cu dragoste și har o răspândiți mereu celor din jur.

    Cu respect,
    Mădălina Stan


    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mădălina, vezi, ne cunoaștem de-o viață, venim din același sat și, prin lucrarea Celui de sus, eu am ajuns aici, iar tu, măcar și pentru câteva luni pe an, vii la casa de la țară pentru a munci și pentru a te bucura alături de cei dragi de momentele frumoase de aici.
      Despre mine ai scris la superlativ și nu merit, în mare parte, cele realizate de mine aici sunt datorate oamenilor, fie prin contribuție directă, fie prin împreună lucrare, fie prin ascultare, iar asta este minunat.
      Tu zici că mă iubesc oamenii și poate că e așa, dar știi la fel de bine că și eu îi iubesc pe cei încredințați, iar despre copii nici că mai încape vorbă, mi-e drag să lucrez cu ei, chiar dacă nu-s prea mulți în sat.
      Mi-ar plăcea să puteți veni mai des la biserică când sunteți pe-aci, așa, pentru două ceasuri de tihnă și împăcare sufletească, pentru întărire și bucurie.
      Seară binecuvântată vă doresc!

      Ștergere
  4. Adevarat a inviat! Padre, oarecum indraznesc sa spun ca asteptam sa ne impartasiti din frumoasa adunare de anul acesta. La fel de frumos, incarcat cu emotie sufleteasca, curat, nimic fortat, totul benevol si plin de zambete, mai ales ale copiilor. Am citit asa, pe nerasuflate, am privit cu drag pozele. "Frumusețea unei biserici nu stă doar în zidurile ei, ci în ceea ce poartă înăuntrul ei, iar când sub aureolele sfinților strălucesc chipurile tinerilor, lumina deja este la o intensitate pe care n-o vezi doar cu ochiul, ci o simți cu sufletul. Liniștea din timpul deniilor, cântecul lor din timpul Prohodului, mărturisirea învierii prin troparul pe care-l știu chiar și prichindeii și, mai ales concursul cu daruri de lumină, au adus în sufletele celor prezenți bucurie sfântă, lacrimi de fericire și stropi de nădejde că nu e totul pierdut." Foarte frumos ati transmis, ferice de oamenii care va au acolo si ferice si de cei care va cunosc, chiar si prin putinul timpului. Seara buna, Padre!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Laura, știi bine că mi-e drag să vorbesc și că-s oarecum silnic la scris, cu atât mai mult cu cât azi, în virtual, ăi ca mine sunt pe cale de dispariție, devenim (pentru mulți) plictisitori, oamenilor nu le mai place să citească, ei vor poze și doar scurte descrieri, n-au aplecare spre cele ale simțirii și abandonează rapid când văd că au de parcurs un pic mai mult de-o pagină de citit. În fine, eu scriu, cei pe care i-ai văzut în poze merită asta, fiecare copil merită cel puțin un rând, măcar pentru efortul lor de a fi prezenți, într-o zi așa de mare, atâtea ore în biserică.
      Știu, tu ai fost darnică cu aprecierea, n-ai menționat și faptul că uneori vă răscolesc papilele gustative cu vorbele mele, dar eu recunosc asta și nu neg că-mi face plăcere să vă știu un pic agitați, ieșiți din rutină.
      Zi binecuvântată!

      Ștergere
  5. Ce cred eu despre parintele Victor stii, asa cum stii ca prietenul Victor este, pentru mine cel putin, la fel de important, indiferent cat de rar reusesc sa gasesc ragazul pentru un telefon sau cateva randuri. Nici nu imi imaginez ca biserica ta albastra ar putea fi ocolita de cei pe care, asa cum spui, ii pastoresti de mai bine de 20 ani, si nu doar de ei.
    In anul asta, in noaptea de Inviere, cand ascultam slujba de la miezul noptii, sub o ploaie marunta si rece de sfarsit de april, ti-am multumit inca o data in gand pentru ca, fara sa stii(desi ceva imi spune ca doar m-ai lasat sa cred ca nu stii), m-ai facut sa inteleg ca Dumnezeu imi este aproape si fara sa trec neaparat pragul unei biserici(stiu, cred ca ti-ai dori sa o fac mai des,dar...)
    Hristos a inviat, Padre, e o bucurie sa vad ca talentul tau de a-i aduna pe toti cunoscutii tai, mari si mici, in jurul tau creste pe masura ce ti se aduna anii in par, ca in suflet oricum nu ii lasi sa isi faca de cap

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Lasă aia cu rândurile, că ai fost generoasă pe whatsapp, știind sigur cu cine comunic chiar dacă ai făcut asta de pe un nr. de telefon pe care nu-l am memorat în agendă.
      Știi bine, Tiana, știi că eu nu mă folosesc de cuvinte mari pentru a descrie simplitatea, eu redau din suflet, filtrat prin minte după cum mă pricep, acele stări și situații trăite cu adevărat, rareori fabulez, și dacă fac asta, o fac doar pentru un grup restrâns de oameni, pentru cei care cunosc bine unde se face ruperea între slujitor și om/prieten.
      Și da, de-ai putea merge mai des la Liturghie, ar fi minunat, vei realiza în timp că o să sporești în răbdare, o să crești în lumină și o să te întărești în neputințele, inerente de altfel, altele decât cele trupești pe care știi să le tratezi.
      Zi cu bucurie și liniște sufletească să fie și la voi!

      Ștergere
  6. Adevărat a înviat!
    Padre, eu văd lumina și îi simt căldura de câte ori citesc un rând scris de tine cu simplitatea și modestia care te caracterizează. Îmi place să-ți citesc rândurile, chiar și pe cele care sunt răspunsuri la incercările noastre de a ne exprima recunoștința că putem să le citim măcar, dacă nu putem să le ascultăm prim viu grai acolo unde îți păstorești turma.
    Multă lumină la casa ta!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. M-ai auzit și vorbind, dar într-un alt cadru, înconjurat de prieteni comuni. Știu că treci deseori prin rândurile mele și-ți mulțumesc pentru răbdarea de a le parcurge, ca să nu mai zic de faptul că lași aproape de fiecare dată și un cuvânt.
      Zi binecuvântată!

      Ștergere
  7. Hristos a înviat!
    Multumim pentru rândurile frumoase!
    Eu rămân cu dorința de a va cunoaște personal candva, când ne vor mai crește copilașii si va fi mai simplu de plecat la drum. Până atunci insa, ma bucur pentru toate postarile de pe blog.

    Manuela

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Manuela, mi-ar plăcea să vă văd, știu că-s încă mici copiii voștri, dar la fel de bine știu că va veni și acel moment în care, așa cum îți dorești, să pășești în frumoasa noastră biserică.
      Zi cu binecuvântată bucurie și lumină!

      Ștergere
  8. Adevarat A Inviat!!
    In jurul tau e mereu Lumina Padre.Noi stim asta foarte bine.Si asa cum le cunosti sufletele celor ce se marturisesc,asa le cunosti si pe ale noastre.Eu nu as putea sa fiu altfel decat sincera in relatia cu tine si ma bucur ca existi.
    Nu e putin lucru sa faci atatea suflete tinere sa iti umple Biserica,dar stiu ca Preotul Victor este intai de toate Omul Victor,simplu si bun.
    Zile cu Lunmina si bucurie sa fie la casa ta Padre!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De-o vreme e chiar supărător de multă lumină în jurul meu, mi-am pierdută părul vizibil și-mi strălucește chelia.
      În fine, serios vorbind, faptul că voi, prietenii câștigați din virtual, transformați în persoane dragi cunoscute mai apoi în real, mă acceptați așa cum sunt, cu simplele-mi cuvinte și stări, e mare lucru, e un mare câștig pentru mine.
      Seară cu binecuvântată lumină să fie și la voi, Die!

      Ștergere
  9. Hristos a Inviat! Parinte, mi-au dat lacrimile privind pozele.
    Asta imi lipseste - o familie armonioasa la biserica.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu știu unde mergi la biserică, nu știu cum e acolo, dar la noi sunt, iată, poate nu mereu, dar sunt, momente binecuvântate de rugăciune trăită în bucurie și senin, ca într-o familie adevărată. Mai sunt și neajunsuri, inerente, dar parcă nu așa de mari precum aud că-s în alte părți.
      Zi binecuvântată!

      Ștergere
  10. Spot on with this write-up, I honestly think this amazing site needs far more attention.
    I'll probably be back again to read more, thanks for
    the information!

    RăspundețiȘtergere
  11. Adevarat a Inviat!!!
    In multi ani noaptea de inviere a fost ploioasa,rece,cu vant uneori!
    Da,anul asta si la noi la ora 12,a inceput ploaia!
    Preotul vorbea de o binecuvantare...eu inteleg ca semnificatie/mesaj ca Dumnezeu/Creatorul plange de cat de pacatosi si indaratnici suntem!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De-a lungul anilor, 23 de preoție, am mai pățit asta, am făcut slujba, din cauza fulgerelor ( a picat curentul) doar la lumina lumânărilor, dar anul ăsta a fost altceva, a fost ploaie și vânt, iar vântul stingea tot. Deh, nu suntem așa de vrednici să știm a purta o lumină chiar și pe vreme potrivnică. Așa că am lăsat oamenii înăuntru, au intrat vreo 600, ca sardinele, dar au intrat, iar cei de afară, rămași, au reușit și ei până la urmă să primească lumină.
      Ploaia? Da, e binecuvântare când e secetă, dar poate fi așa de rea uneori, încât te poți trezi „la apă” în cel mai propriu mod.

      Ștergere
  12. Va multumesc pentru mesajul si urarile de pe blogul cu vulpite! Nu a ajuns la spam, din pacate, cand am vrut sa-l public l-am sters. :-(

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am trecut din nou pe la blog și am lăsat gândul meu la postare. Mulțumesc frumos și eu pentru ascultarea păsului!

      Ștergere
  13. Excellent post. I will be experiencing many of these issues
    as well..

    RăspundețiȘtergere