joi, 25 noiembrie 2010

OMUL CU 4 NEVESTE

Era odată un om care avea 4 neveste.
Cel mai mult o iubea pe cea de-a patra soţie, pe care o îmbraca cu straie din cele mai scumpe şi o trata cu cele mai fine delicatese. Îi dădea tot ce era mai bun.
De asemenea, o iubea şi pe cea de-a treia soţie căci ea era cea cu care se mândrea cel mai mult în faţa  vecinilor. Totuşi, omul trăia cu teamă că această soţie îl va lăsa într-o zi pentru un altul.
Omul o iubea şi pe cea de-a doua soţie. Ea era confidenta lui şi era întotdeauna, draguţă, înţelegătoare şi răbdătoare cu el. De câte ori avea o problemă, putea avea încredere în ea că îl va ajuta să treacă peste momentele grele.
Prima soşie era foarte loială şi îşi adusese o mare contribuţie în menţinerea casei. Totuşi, el nu o iubea pe prima soţie. Deşi ea îl iubea cu adevărat, el  abia o observa!
Într-o zi, omul simţi că sfârşitul îi este aproape. Se gândi la viaţa lui plină şi îşi spuse: "Acum am 4 soţii cu mine, dar când voi muri, voi fi singur."
O întrebă pe cea de-a patra nevastă:
"Te-am iubit cel mai mult, ţi-am dăruit cele mai frumose haine şi ţi-am arătat cea mai mare grijă. Acum, eu am să mor, vrei să vii cu mine şi să-mi ţii companie?"
"Nici vorbă!" replică cea de-a patra soţie, şi plecă fară un alt cuvânt.
Răspunsul ei străpunse inima bărbatului ca un cuţit.
Apoi o întrebă şi pe cea de-a treia soţie:
"Te-am iubit toată viaţa mea. Acum că mor, vrei să vii cu mine şi să-mi ţii companie?"
"Nu!" veni răspunsul celei de-a treia soţii. "Viaţa e prea bună! Când vei muri, mă voi recăsatori!" Inima omului se strânse de durere.
Apoi o întrebă şi pe cea de-a doua soţie: "Întotdeauna am găsit la tine înţelegere şi ajutor şi mereu ai fost acolo pentru mine. Când voi muri, vrei să vii cu mine şi să-mi ţii companie?" "Îmi pare rău, nu te pot ajuta de data aceasta!" replică cea de-a doua soţie. "Te pot doar înmormânta şi veni la mormântul tău." Bărbatul fu devastat şi de acest răspuns.
Apoi se auzi o voce: "Eu te voi urma oriunde vei merge!" Se uită împrejur şi văzu că cea care rostise aceste cuvinte era prima soţie. Era atât de slabă, pentru că suferise mult din cauza foamei şi a neglijării sale.
Adânc îndurerat, el spuse: "Trebuia să fi avut mult mai multă grijă de tine când am avut ocazia!"
În realitate, toţi avem 4 soţii(soţi) în viaţa noastră:
Cea de-a patra soţie - TRUPUL nostru. Indiferent cât timp şi efort investim în a-l face să arate bine, el ne va lăsa când murim.
Cea de-a treia soţie - AVEREA noastră. Când murim, merge la alţii.
Cea de-a doua soţie - FAMILIA ŞI PRIETENII. Indiferent cât de apropiaţi ne-au fost în timpul vieţii, ei nu pot decât să vină la mormântul nostru după ce nu mai suntem.
Prima soţie - SUFLETUL nostru. Adesea este neglijat în goana după averi, bunăstare şi putere. El este singurul care ne va urma oriunde vom merge, el este singurul care va dăinui după moarte, el este esenţa vieţii şi rostul trăirii noastre pe această lume.

Primita pe mail.

2 comentarii:

  1. Mulţumesc mi-au dat lacrimile de bucurie când am citit "Prima soţie - SUFLETUL nostru. Adesea este neglijat în goana după averi, bunăstare şi putere. El este singurul care ne va urma oriunde vom merge, el este singurul care va dăinui după moarte, el este esenţa vieţii şi rostul trăirii noastre pe această lume." Fi binecuvântat :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Binecuvântare şi lumină să fie şi la casa ta!

      Ștergere