vineri, 22 februarie 2013

SAREA ÎN BUCATE



Nu merge, fără sare nu merge, mai bine mor decât să nu pun sare.” Poate că aţi auzit aceste vorbe, la un moment dat, fie printre cei ai casei, fie printre cunoscuţi. N-aş vrea să mă opresc la formula chimică a sării NaCl, că o ştie tot omul, mai ales că nu vreau să scriu un blog tehnic în care să explic cantităţile de saramură pentru anumite murături, deşi cred că aş capta mai multă atenţie decât pentru celelalte bloguri scrise de mine. Aşa că mintenaş trec a vă spune că sarea, nelipsita sare de la mesele noastre, această soluţie ionică cristalină are multe proprietăţi fizice, care proprietăţi, au fost transferate în vorbirea cotidiană, în metafore şi epitete de tot felul.
Vreau doar să vă mai spun că sarea, etimologic vorbind, vine de la latinescul salarium, care era „sumă de bani pentru cumpărarea sării, dată soldaților, slujbașilor; soldă” (cum spune Pliniu cel Bătrân); „indemnizație dată magistraților”; „salariu, onorar” (conf. Wikipedia). Interesant zic eu, dacă ar fi să fac trimitere la prima propoziţie a blogului, când o persoană cu probleme cardiace nu concepe că trebuie să renunţe la sare, nu la salariu.
Sar repede de la cotidianul piperat la poveştile copilăriei, sar şi peste drobul de sare care bine că nu s-a prăvălit nicidecum şi a rămas la locul său şi merg taman până la casa împăratului care ameţit de dulceaţa fiicelor mai mari a nesocotit sarea din bucate a fiicei mai mici, nu de alta, dar şi azi, dulcegăriile mieroase ale celor din jur pot provoca orbirea şi pierderea gustului pentru lucrurile adevărate, pentru adevăr.  Vezi bine că şi excesul de dulce dăunează  grav sănătăţii, că zice la tv.
Numai că poveştile-s mai mereu cu final fericit, iar sarea din poveste, la momentul potrivit, a dat gustul împăcării, căci bucatele servite au fost mai bune ca vorbele linguşitoare, meritul sării, deh.
Altfel, că doar nu credeaţi că n-am să spun şi ceva din Scriptură, Hristos zice: „voi sunteţi sarea pământului; dacă sarea se va strica, cu ce se va săra?” Şi iar, în alt loc, „bună este sarea; dacă însă sarea îşi pierde puterea, cu ce o veţi drege? Aveţi sare întru voi şi trăiţi în pace unii cu alţii.” De bună seamă că ştia Mântuitorul ce spune, că sarea aceasta nu-i nimic altceva decât înţelepciunea. Căci atunci când va dispărea înţelepciunea şi sărarea ei, toate se vor strica. Omul fără minte repede face stricăciunea, iar lipsa înţelepciunii, cum bine ştiţi, aprige dispute aduce şi războaie puternice iscă.
Sarea nu trebuie să se strice, căci de se va strica, de va pieri înţelepciunea nimic nu va mai putea drege gustul adevărului, al hranei cu care trebuie zilnic să ne hrănim. Sarea dă gustul bucatelor, înţelepciunea desăvârşeşte gustul vieţii.
Ziceam la început că sarea, odinioară, desemna salariul. Într-un fel înţelepciunea este simbria ostenelii omului care trudeşte spre cele bune, căci multe îi pot fi luate omului, mai puţin cele învăţate, că înţelepciunea nu numai că se strică greu, ci poate chiar să  dreagă stricăciunile necugetării.
Şi dacă fără sare în bucate e greu, fără înţelepciune în viaţă e cumplit. Părerea mea, fireşte.

27 de comentarii:

  1. Părinte, eu mereu rămân făra cuvinte la postările dumneavoastră. Să vă dea bunul Dumnezeu sănătate multă şi linişte să tot scrieţi, că tare bine mai faceţi la sufletul omului.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc frumos Iuliana. Apăi cum să zic, scriu, scriu, dar să nu depăşesc măsura, că şi excesul de sare dăunează grav sănătăţii, asta pentru a fi în ton cu blogul. :D
      Mă bucur că postările mele sunt "gustate". Seară bună la casa voastră.

      Ștergere
  2. Interesanta postarea...
    O noua viziune asupra unui citat cunoscut...
    Intradevar intelepciunea e simbria unei vieti cu folos....
    O seara frumoasa si linistita!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. La fel şi cheltuirea ei Corina. Înţelepciunea este un dar, dar un dar câştigat prin efort, iar cheltuirea lui reprezintă sărarea cumpătată a acţiunilor noastre, a faptelor noastre.
      Seară bună şi binecuvântată şi la casa ta.

      Ștergere
  3. Deci cu sare dar cu măsura și nu numai în bucate.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Fiindcă niciodată nu e bine să abuzăm de înţelepciunea noastră, nici faţă de ceilalţi, nici faţă de propriile noastre acţiuni. Gustul adevărat al mâncării ori al vieţii este dat de măsură.
      Mulţumesc Daniela pentru comentariu.

      Ștergere
  4. Multumim parinte tare frumos le mai potriviti.Sa aveti un sfarsit de saptamana linistit!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc frumos şi eu Corina pentru aprecieri, pentru comentariu. Zi binecuvântată să fie şi la casa voastră.

      Ștergere
  5. Răspunsuri
    1. Încercăm Carol, încercăm. Mulţumesc pentru trecere şi pentru gândul de apreciere. Zi bună să fie la casa ta.

      Ștergere
  6. Parinte se pare ca hrana dumneavoastra a fost sarata din belsug cu voia Lui Dumnezeu.Multumim pentru aceste vorbe pline de intalaciune!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc frumos şi eu Nicol pentru trecerea prin pagina mea şi pentru gândul bun. Tot ce primesc de la Cel de sus, ca hrană pentru suflet, împart cu cei ce ascultă ori citesc cuvântul meu. Seară binecuvântată să fie la casa voastră.

      Ștergere
  7. Multumim pentru postarile frumoase,pentru gandurile frumoase care n-i le impartasiti.sarutmana Elena P

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc şi eu Elena pentru trecerea prin pagina mea, pentru gândul bun.

      Ștergere
  8. Multumesc parinte ,i-mi place de asemenea si noua culoare a paginii,C.A

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. O culoare de primăvară, una de speranţă. Mulţumesc frumos!

      Ștergere
  9. Intai am observat ca a venit primavara pe campii, aducand cu ea cateva papadii ...papadii din ale caror frunze se poate face o salata foarte buna la care se adauga ulei, zeama de lamaie si putintica sare. Tocmai buna de leac si de post, facand loc la lecturi drese din belsug cu untdelemn sfintit si cu sare. Cand ne invitati la masa?!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu drag, oricând Adriana. Ce frumos ai meşteşugit cuvintele comentariului. Şi-n grădina mea sunt semne de primăvară, timide, e drept. Şi cred că de mâine, printre picături am să încep curăţatul pomilor. Postul vine, e drept, dar sunt sfeştanii de făcut, lumea se mărturiseşte şi timpul e scurt. Cu voia Celui de sus le-am trece toate.
      Mulţumesc frumos pentru comentariu şi pentru gândul bun.

      Ștergere
  10. As vrea sa va schimbati titlul blogului. Ati intristat un suflet foarte frumos cand v-ati oprit la acest titlu pe care de multi ani il are un alt blog, foarte cunoscut in blogosfera. Acum se fac confuzii care nu aduc folos nimanui. Multumesc. Maria

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu ştiu dacă mai pot schimba titlul postării, deoarece a fost preluat în motoarele de căutare ale google. De fapt nici nu cred că e nevoie, deoarece nu e titlul blogului meu ci doar titlul unei postări. Blogul meu se numeşte NIHIL SINE DEO, pentru care motiv nu vor exista confuzii. Peste actuala postare, ce face obiectul cererii dvs, va veni alta, apoi alta şi alta.
      Sunt convins că cea care administrează blogul SAREA ÎN BUCATE ştie care e diferenţa între denumirea unui blog şi titlul unei simple postări. Oricum, îmi cer scuze pentru eventualele confuzii apărute, independente de voinţa mea, inerente unui spaţiu virtual.
      O zi bună vă doresc!

      Ștergere
  11. Am vorbit despre titlul blogului, nihil sine deo, cred ca stiti foarte bine.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am crezut că este vorba de titlul postării. Nu ştiu de unde a plecat problema, nu ştiu despre care blog este vorba. Zic asta deoarece am dat un search pe google şi doar pe prima pagină de căutare am văzut că mai sunt bloguri cu acelaşi nume,trei afară de al meu, fiindcă n-am insistat şi pe alte pagini.
      Deja am intrat în cel de al patrulea an de blog şi nu mi-a reproşat nimeni nimic cu privire la titlul blogului meu, cu atât mai mult cu cât n-am avut nici cea mai mică intenţie să copiez, să fur idei de la cineva.
      Mai mult decât atât, 90% din cei care citesc pagina mea caută pe google nu Nihil sine Deo ci preotvictor, pentru că este pagina unui preot care nu doreşte să intre în conflict cu nimeni din lumea virtuală, cu nimeni din cea reală.
      Cred că numărul vizualizărilor din pagina mea, prietenii care mă urmăresc, nu pentru titlu paginii au venit ci pentru ceea ce scriu, pentru gândurile mele.
      Sunt puţin mâhnit că s-a ajuns la această situaţie, că sunt prins în mijlocul unor discuţii la care niciodată n-am gândit. Nu ştiu de ce doar eu sunt "certat" pentru această stare câtă vreme sunt mai multe bloguri cu acelaşi nume, fiecare dintre administratori având prietenii săi virtuali (poate şi comuni) care prieteni n-au nevoie (zic eu) de search pe motoarele de căutare, fiindcă ştiu sigur la ce adresă trebuie să intre, că de aia sunt prieteni.
      În speranţa că n-am supărat pe nimeni, că am fost înţeles (măcar şi cât am putut eu explica) vă doresc o zi binecuvântată.

      Ștergere
    2. Şi pentru că ne apropiem de postul Mare, pentru că nu doresc să aduc deznădejde şi supărare nimănui, am schimbat titlul blogului cu traducerea în limba română.
      Urez încă odată o zi bună şi binecuântată.

      Ștergere
  12. Apreciez si va multumesc foarte mult. Nu am stiut nici eu, dar persoana a facut vorbire de acest fapt abia de curand, pe blogul sau. Ca mai sunt si altele cu acelasi titlu, nu stiu, eu citesc blogul acestei persoane de multi ani si m-a intristat s-o vad ca-si pune problema inchiderii blogului din acest motiv. Este o persoana deosebita, reiese din continutul blogului, personal nu o cunosc altfel. Nici macar in ghilimele nu ati fost certat! Dar a fost o umbra. S-ar putea sa fi facut o gafa si ea sa se fi referit la altcineva? Cred ca ma intelegeti, m-a durut sa citesc ca isi pune problema sa-si inchida blogul. Nu cred ca au fost discutii, m-am simtit datoare sa vorbesc aici, atat. Va rog sa ma iertati daca v-am produs vreo suparare, deloc nu am intentionat. Din nou, multumesc . Domnul sa va apere! Si sa va dea har peste har! Maria

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc frumos pentru gândul bun. Poţi merge la pagina prietenei şi cu un comentariu să-i spui că e păcat să închidă pagina, măcar unul (eu) am modificat titlul. Dacă blogul ei face referire la Dumnezeu, e păcat să-l închidă, ar fi ca şi cum ar astupa ferestrele unei camere să nu intre lumina.
      Seară bună şi binecuvântată.

      Ștergere
  13. Cand eram la bunici in vacanta, bunica vorbea de vreme dupa cum era sarea in solnita. Si chiar daca sarea se umezea, noi tot o mai foloseam. Asa ca citind din biblie pasajele urmatoare, am ramas mereu cu nedumeriri pentru ca nu am asociat niciodata intelepciune - sare:


    "dacă sarea se va strica, cu ce se va săra?"
    "dacă însă sarea îşi pierde puterea, cu ce o veţi drege?"

    Doamne ajuta
    Cristina






    RăspundețiȘtergere
  14. Mulţumesc frumos Cristina pentru comentariu, pentru gândul bun şi trecerea prin pagina mea. Zi binecuvântată să ai!

    RăspundețiȘtergere